Foşti miniştri şi edili, foşti şi actuali parlamentari, oameni de afaceri, foşti magistraţi, finanţatorul Stelei, Gigi Becali, ucigaşul studentei japoneze, fondatorul MISA, Gregorian Bivolaru, şi un lider de sindicat se numără printre cei condamnaţi în 2013 prin decizii definitive ale instanţelor.

Trei condamnări definitive pentru Gigi Becali

Instanţele româneşti au finalizat, în 2013, numeroase dosare de mare corupţie, dar şi legate de crime îndelung mediatizate.

Finanţatorul Stelei, Gigi Becali, a primit, anul acesta, trei condamnări definitive, toate de la judecătorii instanţei supreme. Becali a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale, aceeaşi pedeapsă fiind dispusă, în cazul său, în dosarul “Valiza”. În plus, el a primit trei ani cu suspendare în dosarul sechestrării celor care i-au furat limuzina, magistraţii aplicând, în final, un spor de pedeapsă de şase luni, astfel că finanţatorul Stelei a rămas, per total, cu trei ani şi jumătate de închisoare. În prezent, Becali este încarcerat, în regim deschis, la Penitenciarul Poarta Albă.

În dosarul schimbului de terenuri au mai fost condamnaţi, la câte doi ani de închisoare cu executare, un fost ministru al Apărării, Victor Babiuc, şi un fost şef al Statului Major General, Dumitru Cioflină.

“Caltaboşul” a aruncat după gratii doi foşti miniştri ai Agriculturii

Pe lista foştilor miniştri condamnaţi în 2013 se află Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan, ambii foşti la Agricultură. În 25 februarie, instanţa supremă i-a condamnat la câte trei ani de închisoare cu executare, pentru fapte de corupţie în dosarul “Caltaboşul”. Conform rechizitoriului procurorilor D.N.A., în 13 septembrie 2007 şi 23 septembrie 2007, Remeş, în calitate de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, funcţie deţinută la acea dată, ar fi acceptat şi primit produse alimentare (caltaboş şi ţuică) în valoare de 1.500 de lei şi suma de 15.000 de euro de la Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Mureşan, în scopul favorizării firmei Construct Europromt S.R.L. Certeze (aparţinând fiului omului de afaceri Gheorghe Ciorbă) la câştigarea a două licitaţii publice de atribuire de lucrări de amenajări funciare, prin exercitarea influenţei pe care ministrul o avea asupra funcţionarilor însărcinaţi cu derularea procedurilor de achiziţie publică, din cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Râmnicu Vâlcea – structură aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Camera Deputaţilor a dat grosul parlamentarilor condamnaţi definitiv

Singurul “intrus” din cealaltă Cameră este fostul senator Cătălin Voicu, care a primit în 23 aprilie, la instanţa supremă, şapte ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost judecat pentru corupţie. În acelaşi dosar, instanţa a dispus majorarea pedepsei în cazul fostului judecător Florin Costiniu, de la trei la patru ani de închisoare cu suspendare, în timp ce omul de afaceri Marius Locic a rămas cu pedeapsa de patru ani de închisoare cu executare. Şi în cazul omului de afaceri Costel Căşuneanu, instanţa a menţinut pedeapsa de patru ani de închisoare cu suspendare.

La 7 iunie, un complet de cinci judecători al instanţei supreme l-a condamnat definitiv pe fostul deputat Ion Dumitru la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul cunoscut ca “Romsilva II”, în care a fost acuzat de abuz în serviciu în legătură cu achiziţionarea unui buldozer.

Deputatul Mircia Muntean a fost şi el condamnat definitiv, în 24 septembrie la patru ani de închisoare cu suspendare, în dosarul în care a fost acuzat că, în perioada în care a fost primar al muncipiului Deva, a încheiat tranzacţii ilegale cu terenuri.

În 11 decembrie, un alt deputat, Nicolae Vasilescu, a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, alături de Realini Lupşa, component al trupei Gaz pe Foc, care a primit o pedepasă de doi ani de închisoare cu executare, şi de Eugeniu Mija, doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, ambii pentru aceeaşi infracţiune. Potrivit anchetatorilor, în noiembrie 2011, Eugeniu Mija, Realini Lupşa şi Nicolae Vasilescu au pretins de la reprezentantul legal al unor societăţi comerciale 2.000.000 de lei, reprezentând 40 la sută din valoarea totală a unor lucrări de construcţii efectuate în anii 2008 şi 2009 de firmele denunţătorului în beneficiul a cinci primării din judeţul Constanţa.

O zi mai târziu, fostul deputat Dan Păsat a primit şi el trei ani de închisoare cu executare, pentru şantaj şi fapte de corupţie. Potrivit D.N.A., în perioada octombrie – noiembrie 2009, Păsat, sprijinit de un alt inculpat, ar fi ameninţat verbal şi fizic, în mai multe rânduri, doi reprezentanţi ai firmei Agro Clas SRL Teleorman, iar în 29 octombrie 2009 a exercitat acte de violenţă asupra acestora. Ameninţările vizau integritatea fizică a celor doi reprezentanţi ai firmei sau a membrilor familiilor acestora, pentru a-i determina să semneze un contract de cesiune integrală a lucrărilor de aducţiune a apei din comuna Vărăşti, judeţul Giurgiu.

Printre parlamentarii condamnaţi definitiv în 2013 de instanţa supremă se numără şi un deputat moldovean, Valeriu Gumă, care a primit doi ani de închisoare cu executare pentru că a încercat, prin complici, mituirea directorului general al Direcţiei Juridice din A.V.A.S., pentru menţinerea privatizării unei firme unde era acţionar.

De închisoare nu a scăpat nici fiul unui fost senator. Este vorba despre Andrei Plăcintă, fiul Sorinei Plăcintă, în vârstă de 23 de ani, care a fost condamnat definitiv la patru ani şi jumătate de închisoare cu executare, pentru tentativă de omor şi ultraj. Potrivit anchetatorilor, după o ceartă cu prietena lui, Andrei Plăcintă a lovit-o pe aceasta şi a călcat cu maşina un martor, care a decedat ulterior, din alte cauze medicale.

Gregorian Bivolaru, condamnat, dar liber

Tot în 2013 a fost condamnat definitiv fondatorul Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (M.I.S.A.), Gregorian Bivolaru. Aceasta a primit şase ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost judecat pentru trafic de persoane şi acte sexuale cu minori, după ce fusese achitat de două instanţe inferioare. Bivolaru nu a fost însă închis, el fiind fugit încă din 2005 în Suedia, unde a primit azil politic, ceea ce înseamnă că nu poate fi prins şi reţinut decât dacă părăseşte ţara scandinavă.

Condamnări definitive şi pentru trei foşti edili.

La 20 septembrie, fostul primar al Craiovei, Antonie Solomon, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul de corupţie, aceeaşi pedeapsă fiind dispusă în cazul omului de afaceri Cornel Penescu. În acest dosar, Solomon a fost acuzat că a primit 50.000 de euro mită de la Cornel Penescu, acţionar principal al firmei PIC din Piteşti, pentru a-i facilita acestuia diverse servicii în Craiova.

În afara condamnării din dosarul fostului edil Antonie Solomon, omul de afaceri Cornel Penescu a primit doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare în dosarul cunoscut ca „mită la Garda Financiară”. În acest dosar, fostul director al firmei Pic Gheorghiţă Pieca a fost condamnat doi ani de închisoare cu suspendare. În 2009, Penescu a fost acuzat de D.N.A. de faptul că le-ar fi dat mită, prin intermediul lui Pieca, lui Nicuşor Liviu Mîrţoiu şi Iulian Popescu, comisari superiori în cadrul Gărzii Financiare – Secţia Argeş. Potrivit anchetatorilor, în 20 martie 2007, Mîrţoiu şi Popescu ar fi primit câte o mie de lei de la Gheorghe Penescu, prin intermediul lui Gheorghiţă Pieca, pentru a face un control superficial, astfel încât să nu constate neregulile existente şi să nu dea sancţiuni celor două firme controlate de Penescu, SC Muntenia Aliment S.R.L. şi S.C. Onita S.R.L.

În 3 octombrie, instanţa supremă a decis condamnarea fostului primar al municipiului Hunedoara, Ovidiu Hada, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la conflict de interese. În acelaşi dosar a fost condamnat şi Nicolae Dan, fost viceprimar al municipiului Hunedoara, care a primit trei ani de închisoare cu executare, pentru aceleaşi infracţiuni. Condamnările au venit după ce, în 2009, Primăria Hunedoara a încheiat cinci contracte de achiziţii publice (în principal, servicii de consultanţă şi închiriere de utilaje) de la S.C. Aris Mondo Consulting S.R.L., firmă controlată de Ioan Ţiplea, potrivit D.N.A. Aceste contracte de achiziţii publice au fost încheiate nelegal în perioada aprilie – iunie 2009, sub coordonarea inculpaţilor Ovidiu Marius Hada, Dan Nicolae Robert, dar şi a Danielei Arieta Căpâlnă, şefa serviciului financiar-contabilitate. Valoarea totală a contractelor a fost de 171.212, 36 de lei (aproximativ 40.764 de euro).

Un baron al Olteniei pe lista ADministraţiei Penitenciarelor

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Nicolae Mischie, a fost condamnat definitiv, în 18 martie, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi luare de mită, instanţa supremă menţinând decizia luată anterior de Curtea de Apel Timişoara. Mischie a fost anchetat în 2004 şi trimis în judecată de D.N.A. pentru că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, i-ar fi cerut omului de afaceri Clement Mocanu să îi renoveze vila din Târgu Jiu, moştenită de la o mătuşă, în schimbul facilitării accesului acestuia la o serie de contracte cu unităţile din minerit şi energie. Mocanu s-a autodenunţat în 2004.

În închisoare se află şi fostul preşedinte al organizaţiei municipale P.N.G. Braşov, Adrian Mureşan, condamnat definitiv de instanţa supremă, în 21 mai, la opt ani de închisoare cu executare pentru lipsire de libertate. Mureşan a fost acuzat că a sechestrat, în 2008, un om de afaceri, pe care l-a obligat să-i vândă un teren la un preţ mult sub valoarea pieţei. În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi şase complici ai acestuia, între care fostul preşedinte al organizaţiei judeţene P.N.G. Braşov, Marian Aurel Arişanu, la şapte ani de închisoare pentru şantaj, Radu Dârjan, Gheorghe Marius Dârjan, Gabriel-Darie Aculov şi Adrian Frandeş, la câte opt ani de închisoare pentru lipsire de libertate, notarul Viorel Tudorache, la şapte ani de închisoare pentru şantaj sub forma complicităţii, şi avocata Anamaria Burcă (fosta soţie a lui Adrian Mureşan), la un an de închisoare cu suspendare pentru mărturie mincinoasă. Mureşan a fost dat în urmărire naţională, în 24 mai, fiind prins de poliţişti şi încarcerat la Penitenciarul Codlea, la începutul lunii iunie.

Foşti magistraţi ajunşi la închisoare

Cătălin Nicolae Şerban, fostul vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara, a fost condamnat definitiv, în 18 iunie, de instanţa supremă la cinci ani de închisoare în dosarul în care a fost judecat pentru că a cerut 60.000 de euro, din care a primit 50.000 de euro, pentru a interveni în soluţionarea favorabilă a două dosare civile privind privatizarea societăţii Moldomin. În acelaşi caz au fost condamnaţi şi Adrian Dan Rus, reprezentant al Mineco AG în România la data comiterii faptelor, la doi ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru cumpărare de influenţă, şi Ioan Marian Mihăilă, profesor universitar în cadrul Universităţii “Eftimie Murgu”, din Reşiţa, la trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, pentru complicitate la trafic de influenţă.

Fostul procuror Ioan Ciofu, de la Parchetul instanţei supreme, acuzat că a primit bani pentru ca omul de afaceri Adrian Porumboiu să fie pus sub acuzare pentru infracţiuni economice, a fost condamnat definitiv, în 11 februarie, la trei ani de închisoare cu executare. De asemenea, instanţa supremă a decis condamnarea Maricicăi Ioviţă, cea care i-a dat 10.000 de euro lui Ciofu, la doi ani de închisoare cu executare.

Potrivit D.N.A., în perioada mai – august 2006, Ioan Ciofu, în calitate de procuror la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (unde s-a întors după ce a fost revocat de la D.N.A., ulterior cerând să fie transferat la Parchetul Curţii de Apel Iaşi), ar fi pretins şi primit eşalonat, de la Ioviţă, foloase în valoare totală de aproximativ 10.000 de euro, reprezentând bani (5.500 de euro şi 4.000 de lei) şi bilete de avion pe numele rudelor, pentru călătorii în oraşe din Europa şi Asia. În schimb, procurorul Ioan Ciofu s-a angajat să instrumenteze în mod părtinitor un dosar penal, astfel încât omul de afaceri Adrian Porumboiu să fie pus sub învinuire pentru săvârşirea unor infracţiuni de natură economică, iar, ulterior, dosarul să fie declinat la D.N.A.

Condamnare definitivă, respectiv cinci ani de închisoare cu executare, a primit anul acesta, pentru luare de mită, şi fostul procuror Maximilian Bălăşescu. În acelaşi dosar, Cristian Marian Ene şi Marian Simirianu au primit câte patru ani cu executare. Potrivit rechizitoriului, în ianuarie 2012, Maximilian Bălăşescu, cu ajutorul lui Cristian Ene şi Marian Simirianu, a pretins de la o persoană (denunţătoare în cauză), cu titlu de mită, o sumă de bani. În 31 ianuarie, Ene a fost prins în flagrant luând de la denunţător, în numele procurorului, 90.000 de lei şi 80.000 de euro, ca primă tranşă a sumei totale pretinse, potrivit DNA.

Nici S.R.I. nu a fost ocolit de condamnări în 2013

Astfel, generalul (r) S.R.I. Ovidiu Soare, fost şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, a fost condamnat definitiv, în 4 februarie, de instanţa supremă la trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, pentru corupţie, iar fostul consilier prezidenţial Cico Dumitrescu a fost achitat. Aceeaşi pedeapsă a primit-o şi colonelul (r) S.R.I. Gheorghe Dumitrache, care, împreună cu Soare, şi-a traficat influenţa, pretinzând şi primind de la oameni de afaceri din Prahova sume importante de bani şi bunuri materiale în schimbul protecţiei acordate, atât în domeniul economic, cât şi în domeniul activităţii organelor judiciare, dar şi de justiţie.

De asemenea, la 7 iunie, Einan Aifer, maior în cadrul S.R.I. la data comiterii faptelor, a primit trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru trafic de influenţă. Maiorul a fost acuzată că în perioada 2009 – 2010 a luat 6.100 de euro de la un bărbat căruia i-a spus că poate interveni pentru angajarea lui într-o unitate S.R.I. din Bucureşti şi a soţiei acestuia în Parlament.

Generalii de armată Marin Măciucă şi Adrian Tilincă, ambii în rezervă, au fost condamnaţi definitiv, în 28 mai, de instanţa supremă la patru ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, în dosarul uniformelor Ripstop. Acest dosar a vizat modul în care a fost atribuită licitaţia pentru achiziţionarea de ţesătură tip Ripstop pentru confecţionarea uniformelor militare, procurorii anticorupţie susţinând că, prin favorizarea unei firme de către conducerea Comandamentului Logistic al Armatei, s-a creat un prejudiciu de aproape trei milioane de euro.

Şefi din companii de energie au primit, şi ei, condamnări definitive

Fosta conducere a Electrica Banat a fost condamnată definitiv de instanţa supremă la pedepse între unu şi patru ani de închisoare cu executare sau cu suspendare, pentru fapte de corupţie. Livius Ioan Milea, fost director general al FDFEE Electrica Banat (fostă filială teritorială de stat, în prezent privatizată, a societăţii Electrica SA), a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, Gheorghe Erimescu, fost director comercial la SISEE Electrica Banat (sucursală de întreţinere şi servicii din cadrul Electrica S.A.), a primit patru ani de închisoare cu executare, Sorin Boc, fost director economic la SISEE Electrica Banat, a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu executare, iar asociatul lui Georgică Cornu la grupul de firme Izometal – Confort, Lucian Caraiman, care la data faptelor de care este acuzat era director de marketing la S.C. Confort S.A. şi agent comercial la S.C. Izometal S.A., a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, au mai primit pedepse cu închisoare, cu suspendare, Iulia Anca Crudu, fost şef Serviciu Aprovizionare la SISEE Electrica Banat, şi Ion Şalvari, fost funcţionar în cadrul Biroului Administrarea Patrimoniului la FDFEE Electrica Banat.

Într-un alt dosar, fostul director al R.A.D.E.T. Bucureşti, Gheorghe Dabela, a fost condamnat definitiv, în 26 noiembrie, de instanţa supremă, la trei ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost acuzat că a primit mită peste jumătate de milion de euro, pentru derularea unui contract de modernizare a regiei. Potrivit anchetatorilor, în perioada 1998 – 2002, persoane din conducerea R.A.D.E.T. şi intermediari ar fi pretins şi primit, în mod repetat, de la reprezentanţii firmei germane Preussag Rohrsanierung GmbH, bani şi bunuri în valoare totală de peste jumătate de milion de mărci germane, prin transferuri bancare sau cash, pentru încheierea contractului economic şi pentru asigurarea ritmicităţii plăţilor. Dabela ar fi luat mită 100.000 de euro, restul până la 500.000 de euro fiind împărţiţi între cei şapte complici ai acestuia.

Verdict final şi pentru un fost lider sindical şi un fost lider al revoluţionarilor

În 2013 s-a dat verdictul final şi în dosarul fostului lider sindical Marius Petcu. Acesta a fost condamnat definitiv, în 12 februarie, la şapte ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, după ce ar fi primit aproape 1,4 milioane de lei de la administratorul unei firme, în schimbul atribuirii unui contract pentru lucrări la un centru din Snagov. Procurorii au stabilit că, în perioada septembrie 2009 – martie 2011, în calitate de preşedinte al Federaţiei Sanitas, Petcu ar fi primit de la Petre Scrieciu, administratorul unei societăţi comerciale, denunţător în cauză, sume de bani totalizând 1.398.400 de lei, în schimbul atribuirii către firma acestuia a unui contract de execuţie lucrări.

Anul acesta a fost condamnat definitiv şi preşedintele Blocului Naţional al Revoluţionarilor, Dorin Lazăr Maior, care a primit şapte ani de închisoare cu executare, pentru şantaj, în dosarul "Romexterra". În acelaşi dosar au fost condamnaţi omul de afaceri Ovidiu Tition, la patru ani de închisoare cu executare, şi Florina Aprofirei, la trei ani de închisoare cu suspendare. Dorin Lazăr Maior, Ovidiu Tition, Florina Aprofira au fost trimişi în judecată în 2006, de procurorii D.N.A. Braşov, care i-au acuzat că ar fi şantajat doi oameni de afaceri, printre care şi pe fostul director adjunct de la Romexterra Bank Braşov, Mihai Matepiuc, pentru modul ilegal în care se acordau credite la banca respectivă. Maior i-ar fi ameninţat pe cei doi oameni de afaceri că îi va denunţa dacă nu primeşte de la fiecare câte un milion de lei.