Minciună demontată

Administraţia Naţională a Penitenciarelor, consultată în privinţa aministiei şi graţierii doar după redactarea proiectelor de lege

Penitenciar gratiiVă amintiţi, desigur, polemicile stârnite de insistenţa cu care unii dintre parlamentari au susţinut, timp de aproape doi ani, sub diferite forme şi varii pretexte, controversata Lege a aministiei şi graţierii. Menţionând că motivul principal îl constituie aglomeraţia din penitenciarele româneşti. Administraţia Naţională a Penitenciarelor demontează acest fals argument şi transmite, într-un răspuns dat TIMPOLIS, că, pentru formularea unui punct de vedere cu privire la oportunitatea aplicării aministiei şi graţierii, a fost consultată doar ulterior redactării proiectelor de lege.

 

O lege respinsă doar după înfrângerea lui Victor Ponta, la prezidenţiale

Ultima oară când controversatul proiect de lege privind amnistia şi graţierea a ajuns în atenţia opiniei publice a fost la două zile după alegerile prezidenţiale din 16 noiembrie 2014. În 18 noiembrie, Camera Deputaţilor respinsese definitiv proiectul prin vocea a 293 de deputaţie din cei 297 înregistraţi ca prezenţi. „Aş vrea să înţelegem un mesaj pe care ni l-a dat strada. Să nu fim duplicitari”, declara, atunci, preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea.

Liderul grupului parlamentar al PNL, George Scutaru, îi acuza, tot atunci, pe parlamentarii PSD că a trebuit să piardă alegerile prezidenţiale pentru a aduce pe ordinea de zi acest proiect – „Aţi dosit nouă luni în Comisia juridică acest proiect de lege şi a trebuit să pierdeţi alegerile prezidenţiale pentru a-l aduce pe ordinea de zi” –, arătând că PNL a solicitat de 17 ori în Comisia juridică respingerea acestui proiect şi de mai multe ori în şedinţa Biroului Permanent, dar liberalii au fost refuzaţi. „A trebuit ca votul a peste şase milioane de oameni împotriva lui Victor Ponta să vă trezească şi să fiţi de acord ca această lege să fie respinsă”, a mai spus, atunci, George Scutaru.

La sfârşitul lunii octombrie a anului trecut, când s-a luat în discuţie introducerea pe ordinea de zi a proiectului Legii amnistiei şi graţierii, pentru a fi respinsă, din 211 deputaţi, doar 81 s-au exprimat, însă, în favoarea introducerii proiectului de lege pe ordinea de zi, pentru ca acesta să fie respins, în vreme ce 122 de deputaţi, aparţinând grupurilor parlamentare ale PSD, UNPR, UDMR, PC, PLR şi Grupului Minorităţilor Naţionale  au votat împotrivă. Printre deputaţii care au votat împotriva introducerii pe ordinea de zi a proiectului Legii amnistiei şi graţierii, pentru a fi respinsă, figurează şi numele deputaţilor PSD de Timiş Dorel Covaci, Sorin Stragea, Florin Bîrsăşteanu, deputatul UNPR Ion Răducanu, deputatul UDMR Molnar Zsolt, dar şi deputatul Slavomir Gvozdenovici, de la Grupul Minorităţilor Naţionale.

Deşi această controversată lege a intrat momentan pe linie moartă, nu este exclus ca pe viitor să vedem în circuitul legislativ un proiect de lege care va urmări să ajungă în acelaşi punct.

Prin urmare, am solicitat Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor câteva lămuriri cu privire la supra-popularea penitenciarelor – care, din nou, ar putea fi invocată în cazul unei repuneri în discuţie a legii amnistiei şi graţierii –, la modalităţi identificate de ANP pentru a remedia acest neajuns şi la posibile efecte pe care le-ar avea o graţiere colectivă.

Nu sunt situaţii în care un pat să fie împărţit de doi deţinuţi

Am întrebat, de exemplu, conducerea ANP, câte locuri de detenţie asigură, în momentul de faţă, sistemul penitenciar din România, câte  persoane private de libertate îşi ispăşesc pedeapsa, în momentul de faţă, în penitenciarele din România şi care sunt penitenciarele în care se înregistrează o supra-populare?

Din răspunsul ANP nu rezultă, însă, că neapărat aglomeraţia din penitenciare ar fi motivul real pentru care unii parlamentari au iniţiat controversata Lege a aministiei şi graţierii, iar alţii au susţinut-o, votând-o. Din cele 28.909 locuri de deţinere, câte oferă penitenciarele din România, în decembrie 2014 erau ocupate 28.120 de locuri. Restul, până la 30.511– cât reprezintă numărul persoanelor condamnate, aflate în custodia ANP – aflându-se în centre de detenţie, în centre educative şi în penitenciare-spital.

Reprezentanţii Compartimentului Relaţii Publice şi Mass-Media al ANP declară că penitenciarele în care indicele de ocupare depăşeşte procentul de 100% sunt Aiud, Colibaşi, Craiova, Focşani, Galaţi, Gherla, Giurgiu, Iaşi, Mărgineni, Miercurea Ciuc, Oradea, Bucureşti-Rahova, Slobozia, Tulcea, Bistriţa, Bucureşti-Jilava, Codlea, Satu Mare, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin şi Vaslui. “Precizăm că fiecărei persoane condamnate i se pune la dispoziţie un pat individual şi cazarmamentul necesar, indiferent de gradul de ocupare al penitenciarelor”, mai spun reprezentanţii Compartimentului Relaţii Publice şi Mass-Media al ANP.

I-am mai întrebat dacă există în planul ANP construirea de noi penitenciare? În cazul unui răspuns afirmativ, am solicitat să ni se comunice în ce oraşe şi în cât timp se estimează că vor deveni funcţionale. Iar dacă răspunsul este negativ, motivul pentru care nu se recurge la construirea de noi penitenciare.

Oficialii ANP delară că au în vedere demararea unui proiect comun cu Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Europeană de Dezvoltare a Consiliului Europei, în vederea construirii a cel puţin două penitenciare, cu câte o mie de locuri de detenţie fiecare. Şi, de asemenea, ni se comunică, se mai are în vedere “accesarea de resurse financiare alternative bugetului de stat, atât în ceea ce priveşte componenta investiţională, cât şi în ceea ce priveşte componenta de formare profesională a personalului din sistem, respectiv EEA/Mecanisme Financiare Norvegiene”. Dar, ni se transmite, în ultimii doi ani, prin lucrări de investiţii şi reparaţii capital, au fost date în folosinţă 2.600 de locuri de cazare.

ANP, consultată după redactarea legii, nu înainte

Am luat, totuşi, în calcul şi o posibilă graţiere colectivă, care ar viza deţinuţii cu pedepse de până la cinci ani, aşa cum se dorea în ultimul proiect de lege. În atare situaţie, am întrebat ANP câţi deţinuţi s-ar încadra, numeric vorbind, în această măsură?

Reprezentanţii ANP spun că nu au, însă, un răspuns clar. “Aplicarea instituţiei graţierii colective se face potrivit criteriilor prevăzute de normele penale şi celor din legile speciale emise pentru acordarea acesteia, care depinde de factori precum: durata pedepsei aplicate, natura infracţiunii săvârşite, tipul de graţiere acordată în funcţie de durata pedepsei şi alte elemente prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare. Prin urmare, nu putem estima numărul de persoane care ar putea beneficia de prevederile acestei instituţii, în eventualitatea acordării unei graţieri coelctive pentru deţinuţii cu pedespe de până al cinci ani”, ne comunică ANP.

Am mai întrebat, de asemenea, care ar fi, pentru societate, riscurile unei graţieri colective? “Aprecierea riscurilor graţierii colective excedează sferei de competenţă a ANP”, ni s-a transmis.

Nu în ultimul rând, am solicitat să ni se spună dacă iniţiatorii proiectelor de lege privind amnistia şi graţierea au consultat reprezentanţi ai ANP, înaintea de redactării acestora. Da, aflăm, doar că ulterior. “Pentru formularea unui punct de vedere cu privire la oportunitatea aplicării instituţiilor juridice a aministiei şi graţierii, ANP a fost consultată ulterior redactării proiectelor de lege”.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis