Paul Neagu. O retrospectivă. Foto: Kunstmuseum Liechtenstein

Paul Neagu. O retrospectivă, expoziție dedicată artistului de origine română Paul Neagu (1938-2004) care a trăit și lucrat la Londra începând din 1971, va fi expusă la Muzeul de Artă din Timişoara, până în primăvara anului viitor, ca parte a programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.

Expoziția punctează toate etapele de lucru ale activității lui Paul Neagu, prezentând o selecție vastă de desene, obiecte, sculpturi, documentații ale unor performance-uri, precum și alte materiale adiacente (cărți de artist, caiete de schițe, fotografii). Display-ul expozițional este realizat de Attila Kim Architects, după un concept de Johannes Porsch, iar identitatea vizuală, de Larisa Sitar. Vernisajul va avea loc joi, 15 decembrie, ora 19, iar expoziţia rămâne deschisă în perioada 16 decembrie 2022-15 aprilie 2023. Curatorii expoziţiei sunt Friedemann Malsch, Magda Radu şi Georg Schöllhammer, iar co-curator din partea Muzeului de Artă din Timişoara este Andreea Foanene.

Retrospectiva Paul Neagu, organizată în forma sa cea mai amplă la Kunstmuseum Liechtenstein, în 2021 (și prezentată într-o versiune restrânsă la Neue Galerie Graz, în 2022), a inclus reconstrucția unor lucrări importante din ciclul Hyphen, sub coordonarea artistului și arhitectului Johannes Porsch, care a conceput și un sistem de expunere ce are ca principal punct de referință vocabularul expozițional elaborat de Paul Neagu. Prin includerea unor lucrări semnificative din colecții timișorene, retrospectiva Paul Neagu la Muzeul de Artă din Timișoara nu este o simplă itinerare a unor expoziții trecute, ci se constituie ca o versiune originală a unui eveniment cultural major, cu relevanță locală, regională și internațională.

„Opera lui Neagu este astăzi redescoperită de artiști, critici și curatori, de intelectuali cu interese și specializări diverse, devenind o sursă de inspirație grație caracterului ei multidisciplinar, care transcende contexte culturale și geografice și depășește dualități precum natural/cultural sau subiect/obiect în practicarea și receptarea actului artistic” – spun reprezentanţii Muzeului de Artă din Timişoara. „Alături de multe alte caracteristici care o fac incitantă pentru prezent, arta lui Neagu este în mod particular relevantă datorită modului novator în care ea conjugă corpul și simțurile pentru a ajunge la o cunoaștere spiritualizată ce re-imaginează locul și rolul omului în lume și relația sa cu dimensiunea cosmică”.

Arta lui Paul Neagu se exprimă prin obiect, sculptură, performance, desen, în angrenaje inventive de medii artistice și direcții tematice care se ramifică în timp. Artistul a căutat mereu să creeze un limbaj vizual cu o putere de comunicare universală.

Paul Neagu a fost profund legat de Timișoara, unde a trăit mare parte din copilăria și tinerețea sa, până la plecarea la studii la București. Încă din perioada timpurie petrecută în România, care a fost marcată și de contactul fertil cu neo-avangarda timișoreană, Neagu a asimilat curente precum arta cinetică, neo-constructivismul sau cibernetica, definind coordonatele principale ale metodologiei sale artistice. În Manifestul artei palpabile, redactat în 1969, cu prilejul expoziției sale de la Edinburgh, Paul Neagu a formulat o critică a văzului ca vehicul primordial al percepției, pledând pentru inter-relaționarea organelor de simț și potențarea lor reciprocă. O serie de expoziții de succes în Marea Britanie l-au poziţionat ca o figură importantă în țara sa de adopție.

„Devenind din ce în ce mai interesat să exploreze mediul sculpturii, Neagu a produs în ani ’70 invenția sa cea mai cunoscută – Hyphen-ul – o entitate deopotrivă conceptuală și materială, care, în pofida aparentei ei simplități, sintetizează o arie largă de simboluri și metafore asociate formelor geometrice de bază: triunghiul, dreptunghiul și cercul. În același timp, Hyphen-ul încorporează în geneza sa referințe la culturi materiale vernaculare ce aparțin unui spațiu geografic și cultural extins. În anii 1980 și 1990, Neagu a continuat să experimenteze cu formule sculpturale tot mai complexe – în cadrul ciclurilor sale de lucrări Nouă stațiuni catalitice, Unnamed sau New Hyphen – agregând elemente înrudite și disparate în demersul său de a construi o «hermeneutică vizuală», în care vizualul și discursivul își răspund unul altuia și își prelungesc potențialul creator”, mai spun reprezentanţii Muzeului de Artă din Timişoara.

Pe perioada desfășurării expoziției Paul Neagu. O retrospectivă, în februarie 2023 va fi organizat evenimentul de lansare a monografiei dedicate artistului, care reprezintă prima publicație de anvergură ce analizează toate etapele traiectoriei sale artistice. Bazată pe cercetări de arhivă și pe o investigare extinsă a surselor documentare disponibile, monografia acoperă multiple fațete ale practicii lui Neagu, aducând în atenție perspective contemporane asupra unui traseu artistic și cultural singular, adâncind totodată contextualizarea sa istorică. Monografia este editată de Magda Radu și Georg Schöllhammer, alături de Diana Ursan, asistent editor, fiind comisionată de The Paul Neagu Estate și publicată de JRP|Editions; eseurile din cuprinsul ei sunt semnate de Ivana Bago, David Crowley, Tom Holert, André Lepecki, Friedemann Malsch, Anca Oroveanu, Ileana Pintilie, Magda Radu, Yehuda Emmanuel Safran, Kristine Stiles și Diana Ursan.

Paul Neagu. Foto: Arhiva Kontakt

Paul Neagu s-a născut în 1938, în București. În 1946 s-a mutat împreună cu familia sa la Timișoara. Între 1959 și 1965 a studiat pictura la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. Înainte de a deveni artist a lucrat ca electrician și desenator tehnic. În 1971 a emigrat în Anglia, iar în 1976 a obținut cetățenia britanică. În Londra a fost profesor la Hornsey College of Art, Slade School of Fine Art, și la Chelsea College of Art and Design. În 1976 a fost numit profesor asociat la Royal College of Art, avându-i ca studenți, printre alții, pe Antony Gormley, Anish Kapoor, Tony Cragg și Perry Robinson. Lucrările lui se află în colecțiile unor instituții precum British Museum, Victoria and Albert Museum, Tate, National Galleries of Scotland, toate din Londra, Fonds Départemental d’Art Contemporain, Seine-Saint-Denis, Hugh Lane Municipal Gallery of Modern Art, Dublin, Musée Cantonal des Beaux-Arts, Lausanne, Kontakt Collection, Viena, Art Collection Telekom, Bonn, Philadelphia Art Museum, Muzeul Prefecturii Tochigi şi Muzeul de Artă Contemporană Tokio, în Japonia, şi la Muzeul Național de Artă al României şi Muzeul Național de Artă Contemporană, București.

De asemenea, a avut expoziții personale la Bruseum / Neue Galerie Graz, 2022; Kunstmuseum Liechtenstein, 2021, Parts Project, Haga, 2019, Henry Moore Institute, Leeds, 2015, Muzeul Național de Artă, Timișoara, 2014-2015, Muzeul de Artă, Cluj-Napoca, 2014-2015, Ivan Gallery, București, 2015, 2014, 2012, ICR Londra, 2009, Gallery 49, New York, 2004, Muzeul Brukenthal, Sibiu, 1994, Richard Demarco Gallery, Edinburgh, 1988, Serpentine Gallery, Londra, 1987, K Gallery, Tokyo, 1986, Laing Art Gallery, Newcastle, 1982, Third Eye Centre, Glasgow, 1979, Museum of Modern Art, Oxford, 1975-1976, Richard Demarco Gallery, Edinburgh, 1976, Serpentine Gallery, Londra, 1973, Galerie Rivolta, Lausanne, 1972, Sigi Krauss Gallery, Londra, 1971, Compass Gallery, Glasgow, 1971, Bauzentrum, Hamburg, 1968-1969, Richard Demarco Gallery, Edinburgh, 1969, şi Amphora Gallery, Bucharest, 1969.

Expoziția de la Muzeul de Artă din Timişoara este organizată în colaborare cu: Kunstmuseum Liechtenstein, Bruseum / Neue Galerie Graz și The Paul Neagu Estate, co-organizator fiind Asociația Salonul de proiecte. Proiectul face parte din Programul Cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii și este finanţat de Consiliul Județean Timiș.