Insulta şi calomnia au fost reintroduse clandestin în Codul Penal prin proiectul de lege aprobat marţi de Camera Deputaţilor, susţin reprezentanţii unor O.N.G.-uri. Acestea îi cer preşedintelui să nu promulge legea, întrucât noile prevederi reprezintă “un atac la libertatea de exprimare”.

“Zece ani de eforturi ale societăţii pentru dezincriminarea insultei şi calomniei, aruncaţi la coş”

APADOR-CH, ActiveWatch, Aso­ciaţia pentru Tehnologie şi Internet şi Centrul pentru Jurnalism Independent arată, într-un comunicat de presă re­mis miercuri, că un proiect de lege vechi din noiembrie 2011 propunea abrogarea unui singur articol din Co­dul Penal, respectiv articolul 74 indice 1, însă el a fost modificat radical, „în condiţii cel puţin suspecte”, cu o noap­te înainte de a fi adoptat de Camera Deputaţilor, în şedinţa de marţi, chiar de Ziua Drepturilor Omului, prin intro­ducerea, pe lângă alte prevederi, a infracţiunilor de insultă şi calomnie.

„Această decizie, luată fără con­sultare publică, aruncă la coş zece ani de eforturi ale societăţii pentru dezin­criminarea insultei şi calomniei. Ea eli­mină România din rândul democra­ţii­lor care nu acceptă ideea că un om poa­te să fie condamnat penal pentru cu­vintele lui”, declară, citaţi de Media­fax, reprezentanţii celor patru O.N.G.-uri.

Aceştia susţin că este absolut ne­cesar ca articolele 205 – 207, ce rein­criminează insulta şi calomnia, să fie scoase din Codul Penal şi îi cer preşe­dintelui să nu promulge legea, întrucât aceasta, în forma în care a fost apro­bată de Camera Deputaţilor, reprezintă o gravă agresiune la adresa libertăţii presei şi a libertăţii de exprimare în ge­neral: „Organizaţiile semnatare pro­testează faţă de practicile antidemo­cratice adoptate şi exersate de actuala majoritate parlamentară şi cer public Preşedintelui României să nu promulge legea prin care, în mod clandestin, au fost reintroduse în Codul Penal infrac­ţiunile de insultă şi calomnie”.

Cele patru O.N.G.-uri reamintesc că, în 2006, Parlamentul a hotărât abro­garea infracţiunilor de insultă şi ca­lomnie: „În anul 2007, Curtea Con­stituţională a decis că infracţiunile de insultă şi calomnie nu sunt abrogate, apoi, în anul 2010, Înalta Curte de Ca­saţie şi Justiţie a hotărât că infrac­ţiu­nile de insultă şi calomnie sunt abro­gate, iar în anul 2013 Curtea Con­sti­tuţională a decis din nou că infrac­ţiu­nile de insultă şi calomnie nu sunt abro­gate. Dezincriminarea insultei şi ca­lomniei a adus Statului român felicitări din partea O.S.C.E. şi a condus la creş­terea rating-ului de ţară în clasamente internaţionale relevante, cum ar fi cel al Reporteri fără Frontiere”.

Reprezentanţii O.N.G.-urilor le re­amintesc politicienilor că deciziile Curţii Constituţionale, invocate drept pretext pentru introducerea în Codul Penal a infracţiunilor de insultă şi ca­lomnie, trebuie să respecte Convenţia Euro­peană a Drepturilor Omului şi jurispru­denţa C.E.D.O., care au putere de lege în România. „Impunerea obli­gaţiei ca defăimarea să fie sancţionată penal nu este susţinută de niciun arti­col din Convenţia Europeană a Drep­turilor Omu­­lui şi de nicio hotărâre pro­nunţată de Curtea Europeană a Drep­turilor Omului”.

Un text în contradicţie cu jurisprudenţa C.E.D.O.

Semnatarii mai arată că, din cauza grabei cu care s-a procedat la com­ple­tarea şi modificarea Codului Penal, s-a ajuns la reintroducerea unui text de­suet, în vădită contradicţie cu jurispru­denţa C.E.D.O., făcând referire la arti­colul 207 care vizează proba verităţii. Prin acest articol i se impune celui care face o afirmaţie să probeze adevă­rul absolut al faptelor relatate, dovadă imposibilă în multe situaţii, în special când este vorba de investigaţii jurna­listice în ca­zuri complexe. „Potrivit jurispru­denţei C.E.D.O. (a se vedea ca­zul Dalban c. România, spre exemplu), cel care face o afirmaţie, chiar erona­tă/exagerată, nu poate fi sancţionat sub nicio formă dacă probează existen­ţa unei baze fac­tuale rezonabile pentru afirmaţia sa”, mai spun reprezentanţii O.N.G.-urilor.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege pentru abro­garea art. 74 indice 1 din Codul Penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente, printre care şi aduse în completarea articolelor privind insulta şi calomnia.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen. Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii.

Potrivit articolului 205 – Insulta, „atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin ex­­punerea la batjocură, se pedepseşte”. Comisia juridică, printr-un amenda­ment, a completat acest articol în ce priveşte pedeapsa pentru insultă, care poate fi amenda de la 150 de lei la 500 de lei.

Potrivit articolului 206 – Calomnia, „afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte de­terminate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public, se pedepseşte cu amendă de la 250 de lei la 13.000 de lei”. Comisia juridică a propus, printr-un amendament, creşterea limitei mini­me a amenzii pentru calomnie, de la 250 de lei la 500 de lei.

Explicaţiile deputaţilor jurişti

Membrii Comisiei au arătat în raport că au luat în considerare pentru aceste modificări mai multe aspecte derivate din considerentele deciziilor Curţii Constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 62/2007, Curtea Constituţională, având ca practică şi decizia C.C. din 2000, a stabilit că abrogarea articolelor 205, 206, respectiv 207, privind insulta, calomnia şi proba verităţii, este neconstituţională. Astfel, efectele abrogării au încetat, iar prevederile legale care au format obiectul abrogării au continuat să producă efecte, articolele 205, 206 şi 207 fiind în vigoare. Membrii Comisiei au mai arătat â că Parlamentul nu poate abroga articolele privind insulta şi calomnia, ci se poate pronunţa doar cu privire la cuantumul sancţiunii: „Libertatea de reglementare pe care o are Parlamentul în aceste cazuri se exercită prin reglementarea condiţiilor de tragere la răspundere penală pentru faptele antisociale care aduc atingere valorilor prevăzute şi garantate de Constituţie”.

Totodată, membrii Comisiei au menţionat că, deşi C.C. s-a pronunţat în 2007, unele instanţe au considerat că infracţiunile prevăzute la articolele 205 şi 206 au rămas dezincriminate. În aceste condiţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat în 2010 o hotărâre de unificare a practicii prin care a decis că infracţiunile prevăzute la articolele 205 şi 206 au rămas dezincriminate, fiind abrogate.

„Hotărârea este prost motivată şi se bazează pe confuzia dintre «abrogarea abrogării» şi «declararea neconstituţională a abrogării». Diferenţa este enormă: «abrogarea abrogării» nu repune în vigoare textul abrogat conform Legii 24/2000; «declararea neconstituţională a abrogării» face să înceteze efectele abrogării, adică repune în vigoare textul abrogat conform DCCR nr. 62/2007 şi a DCCR nr.20/2000”, se mai arată în raportul Comisiei juririce a Camerei Deputaţilor.

Pe de altă parte, membrii Comisiei au arătat că Parlamentul a încălcat decizia C.C.R. din 2007, deoarece în noul Cod Penal nu a mai prevăzut infracţiunile de insultă şi calomnie, acestea fiind astfel dezincriminate. Comisia menţionează că C.C.R. şi-a păstrat jurisprudenţa şi a stabilit din nou, în 2013, că abrogarea articolelor din Codul Penal privind insulta şi calomnia este neconstituţională.