La un moment dat, în ultimele luni, a existat la nivelul autorităţilor franceze o revelaţie legată de oportunitatea şi utilitatea programelor de reintegrare a romilor repatriaţi, prin transformarea lor în fermier. Programe care, în urmă cu opt – zece ani, au avut un eşec răsunător şi în Timiş. Aşa se face că un proiect de parteneriat cu Departamentul Rhône, din Franţa, deşi adoptat de Consiliului Judeţean, încă nu îşi face simţite efectele, prin măsuri concrete legate de “reintegrarea prin micro-ferme”.

Un proiect rămas în stand-by

Deşi a fost adoptat încă de la sfârşitul anului trecut, un proiect de hotărâre a Consiliului Judeţean Timiş, privind aprobarea unei convenţii-cadru cu Departamentul Rhône, din Franţa, şi având ca obiective, printre altele, reluarea proiectului micro-fermelor pentru romii repatriaţi din Franţa, acesta nu s-a mai concretizat, semn că, probabil, au existat şi nelămuriri din partea partenerilor francezi. Printre altele, respectivul proiect propunea “resuscitarea” unui acord încheiat în 1997 şi revizuit în 2004, care propunea “definirea unor angajamente şi stabilirea de acţiuni în sprijinul realizării principiilor cooperării în domeniile: protecţia copilului, integrarea socială, cultură, tineret şi educaţie, promovarea francofoniei, reintegrarea populaţiei rome.”

În document se preciza, printre altele, că CJ Timiş şi Departamentul Rhône, interesate de dezvoltarea schimburilor comune, constată că cooperarea lor poate conduce la acţiuni şi proiecte care pot avea o incidenţă importantă în Departamentul Rhône unde îşi au reşedinţa numeroşi cetăţeni români, printre care şi minori, probabil fiind vorba, în primul rând, de romi stabiliţi în Franţa în condiţii mai mult sau mai puţin legale.

Această propunere de parteneriat – sau de prelungire de parteneriat – are, probabil legătură directă, prin apariţia în acelaşi moment, cu anunţul oficial legat de faptul că, la începutul acestui an, oficiali din Ministerele Afacerilor Interne şi Muncii au discutat cu conducerea Oficiului Francez pentru Imigraţie şi Integrare modul de implementare a unui proiect experimental prin care 80 de familii de romi aflate în Franţa ar urma să se restabilească în România.

MAI preciza atunci că discuţiile au vizat şi modul de implementare a unui proiect experimental ce se adresează unui grup ţintă de 80 de familii de cetăţeni români aparţinând minorităţii romilor, domiciliaţi în judeţele Alba, Bihor, Dolj, Mehedinţi şi Timiş, care doresc să revină din Franţa. Aceste familii ar fi urmat să beneficieze de un ajutor de reinserţie, pentru a pune în aplicare un proiect de reintegrare socia­lă şi economică.

De această dată, însă, persoanele vizate nu mai primeau bani în mână, aşa cum se întâmpla în trecut, ci se spunea că se va încerca asigurarea, prin intermediul unui ONG, a procedurilor de reinserţie.

Nu este însă prima oară când se discută despre reinserţie în aceşti termeni. În urmă cu doi ani, România şi Franţa semnau un protocol prin intermediul căruia s-a decis retrimiterea înapoi în ţara de origine a unui mare număr de persoane de origine romă aflate în Franţa. Cei în cauză primeau anumite sume de bani şi se întorceau pe banii autorităţilor franceze în ţară, promiţând că vor rămâne aici. Sistemul s-a dovedit a nu avea efecte pozitive. De aceea, se doreşte “o altă abordare, pe baza protocolului din 2012”, care să se bazeze pe reintegrarea socială a romilor în comunitatea de unde ei proveneau la origine. Prefectura Timiş menţiona că este un proiect-pilot, prin intermediul căruia 20 de familii de origine romă vor fi incluse în această iniţiativă de reinserţie în comunitatea locală. Implicate vor fi numeroase instituţii din judeţ, fie aflate în subordinea Prefecturii, fie în cea a CJ Timiş. Faptul că, deocamdată, nu s-a mai întâmplat nimic concret arată că există o schimbare de percepţie şi o reevaluare a oportunităţii acestui proiect.

“Fermierii” au pus capăt afacerii după ce şi-au mâncat animalele

Punerea în aplicare a unui proiect identic s-a încercat, în vestul ţării, încă de acum zece ani. Astfel, pe lângă primele de repatriere, pentru a-i face să renunţe să se mai întoarcă în Franţa, Statul francez le-a finanţat repatriaţilor romi mici afaceri, cum ar fi înfiinţarea unor micro­ferme, pentru care fiecare repatriat primea o sumă de investiţie de până la 3.660 de euro. Acest sprijin, dat de Franţa prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Primirea Străinilor şi Migraţie, a fost iniţiat în 1999 şi menţinut şi după intrarea României în UE. Lucrurile nu au decurs însă după cum se aşteptau francezii, iar banii investiţi în proiecte au fost inutili, majoritatea micilor “fermieri” întorcându-se în Franţa imediat după ce au vândut ori sacrificat animalele.

O situaţie de acest gen s-a întâmplat şi în Timiş, în zona Cărpiniş. După ce au primit animalele, romii le-au sacrificat şi le-au vândut, invocând faptul că autorităţile franceze nu le-au asigurat şi hrană pentru creşterea lor. Situaţii similare au mai fost semnalate la Periam, Denta, Grăniceri şi Checea. Pentru că nu a existat un contract clar între beneficiarii măsurilor de sprijin, romii nu au putut fi traşi la răspundere.

Oficialii Am­basadei Franţei ne comunicau atunci că acest program a fost oprit din cauza lipsei unei implicări directe a autorităţilor române de la nivel central şi local. “Contrar unor convingeri şi eşecurilor menţionate de către mass-media, proiectele au ajutat multe familii să se stabilească în România, cu demnitate şi să se integreze în comunitatea locală prin şcolarizarea copiilor, renovarea locuinţelor şi adăugarea de valoare proiectelor demarate”, ne mai transmiteau repretentanţii Ambasadei Franţei. Aceste rezultate pozitive nu s-au prea văzut însă în Timiş.

Anul acesta nu au fost curse cu romi repatriaţi

Proiectul micro-fermelor nu este singurul care a implicat fonduri serioase date de statul farncez, şi care nu a dus la efecte pozitive remarcabile. Sume destul de mari din banii contribuabililor francezi s-au dat şi pentru plata aşa-numitelor prime de repatriere, acordate romilor care acceptau să se întoarcă în România.

Din acest punct de vedere, la sfârşitul anului trecut s-a înregistrat o premieră. Deşi la Aeroportul “Traian Vuia”, din Timişoara, erau obişnuite zborurile cu romi repatriaţi din Franţa, mulţi alegând această varianta gratuită de a se întoarce în ţară, la sfârşitul anului trecut nu au existat astfel de transporturi.

Situaţia s-a repetat în acest an, de Paşti, când, din nou, au lipsit obişnuitele. Absenţa acestora ar putea avea legătură cu faptul că Franţa a anunţat o reducere drastică a primelor de repatriere acordate acestei categorii, pe viitor, se intenţionează eliminarea completă a acestei măsuri de „motivare”, care e posibil să fi dus nu la micşorarea, ci la creşterea numărului de romi din taberele improvizate din Franţa. Ajutorul acordat de Guvernul de la Paris a fost redus de la 300 de euro la 50 de euro, pentru un adult, şi de la 100 de euro la 30 de euro, pentru un copil. Aproape 5.000 de persoane beneficiau de aceste prime, anual. Dintre acestea, peste 1.000 erau repatriate cu curse charter, pe Aeroportul Timişoara, deşi doar o mică parte din ei erau din zona Banatului.

“Anul acesta chiar nu am avut deloc astfel de curse cu romi repatriaţi. Este o premieră, şi ar putea avea legătură cu schimbarea politicii legată de acordarea acelor prime de repatriere”, ne-a declarat comisarul-şef Dan Peteri, purtă­torul de cuvânt al Poliţiei T.F. Timişoara.

Ministerul Afacerilor Interne nu are evidenţa romilor repatriaţi

Într-o interpelare trimisă recent de către deputatul clujean Vicenţiu Mircea Irimie, Ministerul Afacerilor Interne era întrebat câţi romi au fost deportaţi la frontieră şi trimişi în România din ţările europene, în ultimii cinci ani. Parlamentarul preciza că “aproape în fiecare an au loc adevărate scandaluri politice în ţările din vestul Europei, care se menţin periodic în atenţie presei internaţionale, din cauza campaniilor de expulzare a cetăţenilor romi, majoritatea de origine română. An de an romii sunt trimişi înapoi de către autorităţile din Franţa, Italia, Marea Britanie şi Germania, dar, după un scurt stagiu pe plaiurile mioritice, aceştia revin de fiecare dată, iremediabil în ţările de adopţie.”

Oficialii MAI răspund că nu există statistici privind numărul romilor deportaţi la frontiere şi trimişi în România, “întrucât acestea nu pot fi elaborate pe criterii etnice. Precizăm faptul că, de la data aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români nu mai pot fi subiectul deportărilor sau returnărilor din alte state membre ale UE, putând fi doar repatriaţi voluntar în România sau readmişi în baza acordurilor de readmisie”, a precizat ministrul Gabriel Oprea.

Deputatul clujean care a realizat interpelarea ne-a declarat că nu consideră că e acceptabil ca MAI să nu aibă o statistică amănunţită a acestor repatrieri şi a numărului celor reîntorşi în acest mod în ţară. “Faptul că nu au o evidenţă clară mi se pare anormal. Până la urmă, şi Poliţia a fost notificată cu privire la aceste repatrieri, după cum şi Prefecturile erau anunţate ori de câte ori soseau astfel de curse, pe aeroporturile din ţară. Era firesc să existe o bază de date în acest sens la nivelul MAI”, mai spune Vicenţiu Mircea Irimie.