Deşi programe vizând reintegrarea romilor expatriaţi, prin transformarea lor în fermieri, au înregistrat un eşec răsunător în Timiş, autorităţile franceze nu renunţă la idee. Acum încearcă să-i facă pe repatriaţi mici întreprinzători.

Experimente pe bani publici

Noua formă a proiectului vizând reintegrarea romilor repatriaţi din Franţa este un experiment, după cum se recunoaşte inclusiv în proiectul pe care Consiliul Judeţean Timiş va trebui să-l voteze la următoarea şedinţă de plen, proiect numit „Acordului destinat implementării programului experimental franco-român de reinserţie a familiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţii Romilor încheiat între Oficiul Francez pentru Imigraţie şi Integrare, Instituţia Prefectului Judeţul Timiş şi Judeţul Timiş”.

Este un experiment pe bani publici francezi, care angrenează şi resurse semnificative din partea autorităţilor locale din Timiş, în ciuda experienţei negative din trecut, legate de aceste proiecte, care s-au soldat cu un eşec total.

Proiectul, aşa cum este prezentat de autorităţile locale, vizează reintroducerea primelor de repatriere pentru romii care se întorc în România, deşi în trecut s-a demonstrat că alocarea acestor bani este total inutilă, pentru că repatriaţii încasau prima, petreceau câteva zile acasă, pe banii Statului francez, după care se întorceau în Franţa.

Acum, proiectul de acord menţionează că „ajutoarele de întoarcere ale Oficiului Francez pentru Imigraţie şi Integrare sunt acordate persoanelor de naţionalitate română, aparţinând minorităţii romilor, care se găsesc în Franţa, în situaţie de dificultate şi care doresc să se întoarcă în ţara de origine”. Ajutoare care includ contravaloarea biletului de transport aerian, bani pentru obţinerea documentelor de călătorie, dacă este necesar, contravaloarea bagajelor şi, „în raport cu durata şederii în Franţa, acordarea unui ajutor financiar.”

Decizia de reluarea a acordării acestor ajutoare este surprinzătoare, în contextul în care chiar Statul francez a constatat inutilitatea lor şi a decis să le înjumătăţească, iar apoi să le sisteze. Chiar oficialii Ministerul francez de Interne declarau în urmă cu doi ani că „organizaţiile non-guvernamentale, de aici sau de acolo, consideră că programul are efecte perverse. Aşadar, vom schimba un dispozitiv ineficient”. 

Prin acest sistem, foarte criticat de numeroase organizaţii non-guvernamentale europene, adulţilor romi care se declarau de acord cu expulzarea le erau oferiţi 300 de euro, iar copiilor, 100 de euro. Aproape 5.000 de persoane au beneficit anual de aceste prime. Dintre acestea, peste 1.000 erau repatriate cu curse charter, pe Aeroportul Timişoara, deşi doar o mică parte dintre ei erau originari din zona Banatului. După ce a fost sistată acordarea acestei forme de sprijin financiar, pe Aeroportul Timişoara nu au mai venit curse charter cu romi repatriaţi.

“Pe parcursul acestui an nu au mai existat curse cu romi repatriaţi aduşi la Timişoara, şi nici anul trecut nu au existat, decât până la Paşti. Aceste curse s-au sistat în momentul în care nu s-au mai acordat nici acele ajutoare de repatriere”, ne-a declarat comisarul-şef Dan Peteri, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Transporturi Feroviare Timişoara.

Ajutoarele de reinserţie, reintroduse şi ele

Pe lângă primele de repatriere, autorităţile franceze doresc să reintroducă şi ajutoarele de reinserţie, sistate, de asemenea, după ce proiectele similare din trecut s-au dovedit un eşec.

Conform proiectului publicat de CJ Timiş, de această dată s-a renunţat la transformarea romilor repatriaţi în fermieri, mergându-se pe o formulă care presupune înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii pentru aceste persoane reîntoarse în România. Ajutoarele destinate reintegrării sociale şi economice a membrilor familiilor implicate prevăd un acompaniament social de maximum trei luni, o formare sau un ajutor în căutarea unui loc de muncă, un ajutor pentru pregătirea unui proiect microeconomic, o formare în legătură cu proiectul de înfiinţare a unei microîntreprinderi, un ajutor financiar pentru demararea proiectului microeconomic şi un ajutor pentru punerea în aplicare şi monitorizarea proiectului timp de un an.

Proiectul nu menţionează nici măcar orientativ sumele ce vor fi angrenate pentru implementarea sa, însă ţinând cont de intenţii, probabil că acestea vor fi considerabile. Autorităţile locale nu scapă fără implicare, inclusiv financiară, în acest proiect, având rolul ca, prin intermediul Primăriilor şi al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, să monitorizeze punerea în aplicarea a acestor proiecte de reinserţie. Astfel, în aceste proiecte care, raportate la cele similare din trecut, nu au şanse prea mari de a se finaliza cu succes, nu sunt implicate doar fonduri publice franceze, ci şi fonduri ale autorităţilor române.

Experienţe triste din trecut

Punerea în aplicare a unui proiect identic s-a încercat, în vestul ţării, încă de acum zece ani. Pe lângă că le-a dat prime de repatriere, pentru a-i face să renunţe să se mai întoarcă în Franţa, Statul francez le-a finanţat mici afaceri, cum ar fi înfiinţarea unor micro­ferme, pentru care fiecare repatriat primea o sumă de investiţie de până la 3.660 de euro. Acest sprijin, dat de Franţa prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Primirea Străinilor şi Migraţie, a fost iniţiat în 1999 şi menţinut şi după intrarea României în UE. Lucrurile nu au decurs după cum se aşteptau francezii, iar banii investiţi în proiecte au fost inutili, majoritatea micilor “fermieri” întorcându-se în Franţa imediat după ce au vândut ori sacrificat animalele.

O situaţie de acest gen s-a întâmplat în Timiş, în zona Cărpiniş. După ce au primit animalele, romii le-au sacrificat şi le-au vândut, invocând că autorităţile franceze nu le-au asigurat şi hrană pentru creşterea lor. Situaţii similare au mai fost semnalate la Periam, Denta, Grăniceri şi Checea. Pentru că nu a existat un contract clar între beneficiarii măsurilor de sprijin, romii nu au putut fi traşi la răspundere.

Oficialii Ambasadei Franţei ne comunicau atunci că acest program a fost oprit din cauza lipsei unei implicări directe a autorităţilor române de la nivel central şi local. “Contrar unor convingeri şi eşecurilor menţionate de către mass-media, proiectele au ajutat multe familii să se stabilească în România, cu demnitate şi să se integreze în comunitatea locală prin şcolarizarea copiilor, renovarea locuinţelor şi adăugarea de valoare proiectelor demarate”, ne mai transmiteau repretentanţii Ambasadei Franţei. Aceste rezultate pozitive nu s-au văzut în Timiş.

O evidenţă clară lipseşte şi din partea autorităţilor române

Printr-o interpelare parlamentară recentă, Ministerului Afacerilor Interne era întrebat câţi romi au fost deportaţi la frontieră şi trimişi în România din ţările europene, în ultimii cinci ani. Deputatul clujean Vicenţiu Irimie preciza că “aproape în fiecare an au loc adevărate scandaluri politice în ţările din vestul Europei, care se menţin periodic în atenţie presei internaţionale, din cauza campaniilor de expulzare a cetăţenilor romi, majoritatea de origine română. An de an romii sunt trimişi înapoi de către autorităţile din Franţa, Italia, Marea Britanie şi Germania, dar, după un scurt stagiu pe plaiurile mioritice, aceştia revin de fiecare dată, iremediabil în ţările de adopţie.”

Oficialii MAI răspundeau că nu există statistici privind numărul romilor deportaţi la frontiere şi trimişi în România, “întrucât acestea nu pot fi elaborate pe criterii etnice. Precizăm faptul că, de la data aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români nu mai pot fi subiectul deportărilor sau returnărilor din alte state membre ale UE, putând fi doar repatriaţi voluntar în România sau readmişi în baza acordurilor de readmisie”,

Iniţiatorul interpelării au considerat că nu e acceptabil ca MAI să nu aibă o statistică amănunţită a acestor repatrieri şi a numărului celor reîntorşi în acest mod în ţară. “Faptul că nu au o evidenţă clară mi se pare anormal. Până la urmă, şi Poliţia a fost notificată cu privire la aceste repatrieri, după cum şi Prefecturile erau anunţate ori de câte ori soseau astfel de curse, pe aeroporturile din ţară. Era firesc să existe o bază de date în acest sens la nivelul MAI”, ne-a declarat deputatul clujean.