Cerşetorii Timişoarei şi-au sporit efectivele anul trecut, numărul celor care apelează la mila publică crescând cu câteva sute, în raport cu 2014. Poliţia Locală nu poate decât să dea sancţiuni sub formă de amenzi care rămân neplătite sau să îi direcţioneze spre localităţile de domiciliu, acţiune care nu are un temei legal cert.

„Recensământ” pe plus

Timişoara continuă să fie un punct maxim de interes pe harta cerşetoriei, existând deja sute de persoane care vin anual aici pentru a apela la mila publică.

Poliţia Locală a desfăşurat, anul trecut, 49 de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea cerşetoriei şi vagabondajului, cu şase mai multe ca în 2014, concentrate în special pe zona centrală şi principalele intersecţii din oraş. Au fost depistate 2.138 de persoane care se ocupau cu cerşetoria, dintre care 149 erau minori. În comparaţie cu 2014, când au fost depistaţi 1.893 de cerşetori în Timişoara, anul trecut efectivul acestora a crescut cu 245.

În cazul minorilor, s-a luat măsura predării acestora către aparţinătorii legali sau internarea în centrele specializate în ocrotirea minorilor, şi a fost sesizat şi Serviciului Public de Asistenţă Socială pentru a lua măsuri pentru a-i ajuta.

În cazul adulţilor, lucrurile sunt ceva mai complicate. Deste 3.300 de ori poliţiştii locali i-au îndrumat pe cerşetori spre locul de domiciliu, iar această cifră raportată la numărul total de cerşetori depistaţi demonstrează că unii s-au întors de mai multe ori. „De obicei li se cumpără bilet din banii găsiţi asupra lor, obţinuţi din cerşetorie. CFR nu are gratuităţi pentru aceste persoane. Problema e că nu prea există o bază legală clară pentru a-i trimite în localităţile natale. Îmi amintesc că în urmă cu câţiva ani se realizase un program amplu de acest gen, şi poliţiştii au fost confruntaţi cu tot felul de situaţii inedite în momentul în care duceau persoanele la adresele din buletin. Casele erau demolate, sau vândute, soţii părăsiţi ieşeau să gonească cu furca soţia plecată în vagabondaj la Bucureşti, cu un concubin, sau surorile săreau la bătaie şi alungau cerşetoarele readuse acasă, pe motiv că le-au furat bărbatul”,  spune comisarul-şef în rezervă Dan Peteri, fost purtător de cuvânt al Poliţiei Transporturi Timişoara.

Aşa stând lucrurile, până la schimbarea cadrului legal, nu este de aşteptat ca numărul cerşetorilor să scadă semnificativ la Timişoara.

În plus, sancţionarea acestora cu amendă nu are de multe ori niciun efect, întrucât nu au niciun fel de bunuri care pot fi executate pentru achitarea amenzilor. Iar numărul în creştere de cerşetori de la Timişoara a dus şi la o creştere a „cartierelor rezidenţiale” de colibe de pe lângă conductele Colterm, anul trecut, cu ocazia acţiunilor în teren fiind depistate 49  de adăposturi improvizate pe raza municipiului, faţă de 15 în 2014.

O problemă spinoasă

În vederea corelării cu infracţiunile săvârşite de cerşetori în Timişoara, datele obţinute de poliţiştii locali au fost înaintate în ultimii ani şi Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara, care are în vedere şi cazurile de cerşetorie practicată în mod organizat. Interesant este că la Timişoara au fost rare cazurile în care au fost scoase la iveală situaţii de cerşetorie practicată în mod organizat, capii reţelelor de trafic de persoane rămânând mereu în umbră, cu toate că au fost şi cerşetori care le-au declarat, în timpul raziilor efectuate în oraş, că sunt obligaţi de anumite persoane să iasă pe străzi şi să aducă bani din cerşit.