În ciuda acţiunilor Poliţiei Locale şi a campaniilor de informatizare şi conştientizare, numărul cerşetorilor rămâne mare la Timişoara, deşi autorităţile spun că e mai mic ca anul trecut. Acestea vor cooperare din partea cetăţenilor, dar şi a Primăriilor unde sunt trimişi oamenii străzii care nu provin din Timişoara.
Sute de cerşetori şi oameni ai străzii bântuie străzile oraşului
Conform evidenţelor Poliţiei Locale, de la începutul anului au fost identificaţi peste 700 de cerşetori şi boschetari pe străzile Timişoarei. Poliţia Locală susţine că se înregistrează o scădere simţitoare faţăde 2015, când au fost depistaţi 2.138 cerşetori şi persoane fără adăpost, din care 149 de minori.
Chiar şi aşa, Primăria continua să primească sesizări de la timişoreni în care se semnalează că sunt zone frecventate constant de cerşetori şi oameni ai străzii.
“Poliţia Locală ridică cerşetori pe care îi amendează, dar aceştia nu vor plăti niciodată amenzile, pentru că nu au de unde. Vă rugăm să găsiţi o altă modalitate de sancţionare şi descurajare”, se arată într-una din aceste petiţii trimise Primăriei.
Reprezentanţii Municipalităţii spun că sunt organizate acţiuni constant, dar că timişorenii trebuie să sprijine aceste eforturi de eradicare a fenomenului cerşetoriei. “Poliţia Locală ridică mereu cerşetorii pentru a descuraja această practică şi pentru a trimite un semnal clar ca nu e raiul lor aici. Din păcate, instituţiile abilitate din alte judeţe şi municipii din care provin aceştia nu prea iau măsuri. Poate dacă legea i-ar obliga clar prin sentinţe judecătoreşti executorii la muncă în folosul comunităţii în loc de amenzi, am avea mai puţine astfel de fapte”, spune primarul Timişoarei, Nicolae Robu.
Minorii găsiţi pe străzi sunt predaţi aparţinătorilor legali sau internaţi în centrele specializate în ocrotirea minorilor, fiind sesizat şi Serviciul Public de Asistenţă Socială pentru a lua măsuri pentru a-i ajuta.
În cazul adulţilor, lucrurile sunt ceva mai complicate. De peste 3.300 de ori poliţiştii locali i-au îndrumat anul trecut pe cerşetori spre locul de domiciliu, iar această cifră, raportată la numărul total de cerşetori depistaţi, peste 2.100, demonstrează că unii s-au întors de mai multe ori. „Din banii găsiţi asupra lor, obţinuţi din cerşetorie, li se cumpără bilete de tren. Nu există gratuităţi pentru aceste persoane. Însă, din păcate, nu există nici o bază legală clară pentru a-i trimite în localităţile natale”, comisarul-şef în rezervă Dan Peteri, fost purtător de cuvânt al Poliţiei Transporturi Timişoara.
O problemă cu multiple complicaţii
Numărul mare de cerşetori de la Timişoara a dus şi la o creştere a „cartierelor” de colibe de pe lângă conductele Colterm, anul trecut, cu ocazia acţiunilor în teren fiind depistate 49 de adăposturi improvizate, faţă de 15, în anul 2014.
În plus, vederea corelării cu infracţiunile săvârşite de cerşetori în Timişoara, datele obţinute de poliţiştii locali au fost înaintate în ultimii ani şi Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara, care are în vedere şi cazurile de cerşetorie practicată în mod organizat. Interesant este că la Timişoara au fost rare cazurile în care au fost scoase la iveală situaţii de cerşetorie practicată în mod organizat, capii reţelelor de trafic de persoane rămânând mereu în umbră, cu toate că au fost şi cerşetori care le-au declarat, în timpul raziilor efectuate în oraş, că sunt obligaţi de anumite persoane să iasă pe străzi şi să aducă bani din cerşit.
Ultimele comentarii