Dacă Programul Operaţional Structural pentru Dezvoltarea Resurselor Umane a prins destul de bine în Timiş, având contractate anul trecut un număr record de proiecte, şi neregulile sunt pe măsură. Doar anul trecut, pe acest program, în vestul ţării au fost semnalate 42 de nereguli.

Prejudicii de peste un milion de euro

Anul trecut a fost unul de vârf în vestul ţării pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), fiind avizate cereri de plată de 100.357.146 de lei. Cu toate acestea, şi neregulile au fost pe măsură.

De acţiunea de monitorizare şi depistare a eventualelor nereguli s-a ocupat Organismul intermediar regional pentru programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane pe Regiunea Vest. Reprezentanţii acestuia susţin că au acordat o importanţă deosebită activităţilor de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire şi de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi fondurilor publice naţionale aferente acestora, precum şi de raportare a neregulilor către Comisia Europeană.

În acest sens, au fost sesizate 42 de suspiciuni de nereguli, de trei ori mai multe decât în 2014. Din cele 42 de suspiciuni, zece au fost emise ca urmare a constatărilor cuprinse în rapoartele Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi, trei, ca urmare a unor sesizări primite de la Autoritatea de Management POSDRU, iar 29, ca urmare a sesizărilor primite de la Compartimentul Verificare Proiecte Finanţate din cadrul OIR POSDRU Vest. Au fost emise 66 de titluri de creanţă, valoarea totala a creanţelor stabilite fiind de 5.377.829,42 de lei, din care suma de 3.800.000 de lei aferenta sumelor acordate cu titlu de prefinanţare şi nerecuperate.

De asemenea, au fost soluţionate şase contestaţii aferente titlurilor de creanţă emise. Dintre acestea, cinci au fost respinse, iar într-un caz contestaţia a fost admisă în parte, cu consecinţa diminuării creanţei bugetare stabilite.

Mai important este că s-a pus accent pe activitatea de recuperare a debitelor. În 2015 valoarea debitelor recuperate a fost de 2.523.299,48 de lei.

DNA, "destinaţia finală"

În cazurile în care suspiciunile de fraudă s-au confirmat, "destinaţia finală" a fost DNA. O bună parte au fost însă instrumentate de structura central a DNA, ultimul raport anual publicat de DNA Timişoara indicând  doar două rechizitorii referitoare la infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.

Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA, ne spune că această instituţie are competenţa exclusivă în domeniul investigării fraudelor la fondurile comunitare, indiferent de cuantumul prejudiciului cauzat ori calitatea persoanelor ce au comis infracţiunile: “Nu există un prag mini, poate să fie şi un prejudiciu de un euro.”

În domeniul combaterii activităţilor de fraudare a fondurilor europene, în ultimul an, DNA a avut de soluţionat peste 1.500 de cauze cu o creştere de peste 40% de la an la an.

Potrivit ultimului raport anual al DNA, fondurile europene prejudiciate efectiv sau a căror prejudiciere era urmărită (în cazul tentativei) au fost acordate în cadrul unor finanţări provenite din Fondul European de Garantare în Agricultură-sprijin pentru suprafeţe culturi agricole, păşuni şi creştere animale, în 23 de cauze, din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală, în 19 cauze (în domenii ca: modernizare exploataţie agricolă, construire microîntreprinderi în domeniul rural, instalare tineri fermieri, sistem alimentare apă, dezvoltare infrastructură rurală, construcţii agricole, turism rural, industrializarea cărnii), din fonduri SAPARD, într-o cauză (infrastructură), din fonduri PHARE, în două cauze (infrastructură), din Fonduri Structurale, în şase cauze, defalcate astfel: POSDRU, în trei cauze (în domenii ca: dezvoltare resurse umane, integrare grupuri vulnerabile în economia social şi studii doctorale), POS MEDIU, o cauză (infrastructură), FEDR,o cauză (turism), şi PNDR, o cauză.