Numărul dosarelor de mare corupţie, dublat în instanţele din vestul ţării

Pentru că, potrivit unor opinii ale unor experţi în tematici anticorupţie, eficienţa luptei anticorupţie se cuantifică prin numărul de trimiteri în judecată şi condamnări, şi nu prin arestările televizate, este relevant faptul că s-a dublat numărul dosarelor de mare corupţie de pe rolul instanţelor din vestul ţării.

 

Niciun dosar mai vechi de cinci ani pe rol, în Banat

Într-un raport recent privind rezultatul activităţii de monitorizare a dosarelor de mare corupţie, dosare aflate pe rolul Curţilor de Apel şi instanţelor arondate, Inspecţia Judiciară remarcă faptul că în vestul ţării a ieşit în evidenţă o creştere a numărului de dosare de corupţie ajunse în instanţă. Astfel, la instanţele din subordinea Curţii de Apel Timişoara s-a remarcat o dublare a acestor cauze judecate, de la 18 – în 2015 la 42 – în 2016.

Raportat la celeritatea soluţionării acestor cauze, instanţele din subordinea CAT nu sunt nominalizate ca având dosare cu o durată mai mare de cinci ani pe rol. La nivel naţional sunt opt dosare de mare corupție care înregistrează o durată totală a procedurii judiciare mai mare de 5 ani, la instanţe din subordinea Curţilor de Apel Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Cluj şi Ploieşti.

„Analizând datele statistice relevate de monitorizarea dosarelor de mare corupție, a reieșit că soluționarea acestora se realizează într-un ritm care poate fi considerat adecvat. Nu trebuie omis faptul că dosarele de mare corupție au în general un caracter complex, dat pe de o parte de situațiile de fapt deduse judecății, iar pe de altă parte de comportamentul participanților la proces, care, în multe cazuri, manifestă intenția vădită de temporizare a procedurii”, se arată în raportul Inspecţiei Judiciare.

Avocatul timişorean Dumitru Ganţ spune că există o percepţie că, şi pe penal, şi pe civil, expertizele reprezintă principala cauză de tergiversare a cauzelor. Dar menţionează că aceasta este doar una dintre cauze, la care se adaugă altele: de la necunoşterea dosarului până la administrarea de probe care nu au legătură cu cauza. „Fără îndoială, expertizele reprezintă şi ele un factor de lungire a duratei procesului, însă judecătorii nu pot impune un termen expertului. Există o discuţie de principiu pe această temă, dar judecătorul nu-i pot spune expertului cum să-şi facă treaba. Se apelează la experţi tocmai pentru cunoştinţele de specialitate”, mai spune avocatul Dumitru Ganţ.

O singură redeschidere a urmării penale la DNA Timişoara

Reprezentanţii DNA Timişoara nu lasă nici ei să se înţeleagă, în prezentarea rezultatelor lor, că ar fi nemulţumiţi de raporturile de muncă şi inter-relaţionare profesională cu instanţele.

Conform reprezentanţilor instituţiei, anul trecut, prin 20 rechizitorii au fost trimiși în judecată 80 de inculpați. Comparativ, în anul 2015, prin 15 rechizitorii au fost trimiși în judecată 45 de inculpați.

„Calitatea activității de urmărire penală este relevată de faptul că a existat o singură redeschidere a urmăririi penale (față de trei cauze în anul 2015). Prin 16 hotărâri definitive au fost condamnați 47 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile întocmite de serviciul teritorial (15 hotărâri de condamnare a 47 inculpați, în anul 2015)”, mai spun reprezentanţii DNA Timişoara.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro