Promisiunea Guvernului legată de actualizarea, în decursul lui 2014, a listei de medicamente compensate şi gratuite a rămas neonorată, relevă europarlamentarul liberal Cristian Buşoi. Care avertizează că sumele alocate Sănătăţii în propunerea de buget pe 2015 nu vor permite actualizarea listei de medicamente, perpetuând astfel o situaţie gravă, care trenează din 2008 şi care îngrădeşte accesul pacienţilor români la tratamente inovatoare. 

Perpetuare a subfinanţării cronice a sistemului de sănătate

Într-un comunicat transmis după întocmirea de către Guvern a bugetului de stat pentru 2015, europarlamentarul liberal Cristian Buşoi, fost şef al CNAS, avertizează asupra faptului că, prin bugetul alocat Sănătăţii pe 2015, Guvernul probează că nu are intenţia să actualizeze, nici în decursul anului viitor, lista de medicamente compensate şi gratuite: “Bugetul FNUASS (Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate – n.r.) pe 2015 arată că nu există o intenţie serioasă a Guvernului României de a actualiza lista de medicamente compensate şi gratuite. Atât capitolul «Medicamente cu şi fără contribuţie personală» – medicamentele din farmacii – cât şi capitolul «Medicamente pentru boli cronice cu risc crescut, utilizate în programele naţionale cu scop curativ» au rămas în mod real la acelaşi buget ca în 2014”.

Cristian Buşoi semnalează şi faptul că actualizarea listei de medicamente nu se poate face numai în baza creşterii taxei clawback, întrucât această soluţie în sine nu este agreată nici de către reprezentanţii din industria naţională şi internaţională de profil şi nici de către reprezentanţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.

În ceea ce priveşte propusele contracte cost-volum, europarlamentarul PNL a apreciat că aceste sisteme de achiziţie sunt încă neclare ca procedură şi neînsuşite de producători şi importatori. Situaţie în care că ar fi de preferat un mecanism cost -volum pe rezultat, aşa cum se procedează în majoritatea ţărilor europene.

“Executivul român, indiferent la nevoile a zeci de mii de bolnavi”

În ceea ce priveşte suma alocată de Guvern Sănătăţii, pentru anul 2015, potrivit prevederilor cuprinse în proiectul de buget, Cristian Buşoi apreciază că nici pentru anul viitor nu există nicio soluţie rezonabilă de a actualiza în mod consistent lista de medicamente compensate şi gratuite. În aceste condiţii, subliniază el, nici în 2015 pacienţii români care suferă de afecţiuni grave, cum sunt bolile cardiovasculare, cancerul sau hepatita virală C, nu vor avea şansa să beneficieze de tratamentele de ultimă generaţie şi de medicamente inovatoare la care au acces deja, de mai mulţi ani, pacienţii din celelalte state ale UE.

“Păstrarea într-o stare de subfinanţare, la acelaşi nivel ca şi cel din 2014, a programelor de sănătate aflate în implementarea CNAS, va face, de asemenea, imposibilă îmbunătăţirea stării de sănătate a pacienţilor cu hemofilie sau scleroză multiplă, două dintre programele despre a căror finanţare insuficientă au atras atenţia în nenumărate rânduri atât medicii specialişti, cât şi asociaţiile de pacienţi”,mai este menţionat în mesajul europarlamentarului PNL.

Acesta propune ca posibile soluţii pentru rezolvarea situaţiei care trenează încă din 2008 revizuirea listei actuale, introducerea unei taxe clawback diferenţiată între medicamentele generice şi cele nongenerice (originale şi biosimilare), precum şi actualizarea listei cu medicamentele inovatoare care trec de evaluarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

“Pentru a face posibil accesul rezonabil al pacienţilor la medicamentele inovatoare, costurile actualizării listei ar trebui să fie susţinute în cea mai mare măsură de industria de profil, prin mecanismul clawback şi într-o mult mai mică măsură de Statul român, prin modificarea Bugetului aprobat Trimestrial (BaT) din formula clawback şi creşterea bugetului la medicamente”, apreciază Cristian Buşoi. Acesta precizează şi că absenţa măsurilor indicate ca posibile soluţii arată că Executivului nu îi pasă de soarta a zeci de mii de bolnavi, care se agaţă an de an de speranţa că vor avea acces la medicamente noi, care să îi vindece sau care ar putea să le îmbunătăţească starea de sănătate şi să le prelungească viaţa.

Director executiv ARPIM: “Doi din zece pacienţi sunt trataţi prin contribuţia făcută de industria farmaceutică”

La introducerea unor sisteme de achiziţii în baza unor contracte cost-volum au făcut referire recent şi preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, şi preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Marius Savu, apreciind că, pentru moleculele scumpe, cum sunt medicamentele din domeniul oncologic, HIV-SIDA, hepatite şi, în general, pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, ar trebui încheiate contracte cost-volum, a căror introducere, au opinat aceştia, s-ar reflecta în creşterea taxei de claw-back cu cel puţin 5 la sută.

În cadrul unei dezbateri recente pe marginea prevederilor unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii – act care include şi taxa claw-back – directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, Dan Zaharescu, a apreciat, citat de Mediafax, că „bugetul de referinţă pentru medicamente în 2014 a fost stabilit la un nivel care este cu 20% sub nivelul real al nevoilor populaţiei de medicamente. Cu alte cuvinte, doi din zece pacienţi sunt trataţi de sistemul sanitar românesc prin contribuţia făcută de industria farmaceutică”.

O problemă tergiversată şase ani de autorităţile din Sănătate

Europarlamentarul PNL Cristian Buşoi a semnalat, de altfel, în perioada premergătoare obţinerii celui de-al doilea său mandat de europarlamentar, faptul că una dintre problemele majore cu care se confruntă în prezent sistemul medical din România este legat de inerţia manifestată în ce priveşte actualizarea listei medicamentelor compensate.

Neactualizarea listei de medicamente gratuite şi compensate îngrădeşte accesul pacienţilor români la utilizarea unor medicamente de ultimă generaţie care le sunt accesibile deja pacienţilor din alte ţări ale UE. În contextul semnalării problemei, Cristian Buşoi a informat şi asupra faptului că a existat în lucru, la Ministerul Sănătăţii, o procedură menită să permită o evaluare graduală a medicamentelor care să facă parte din noua listă. Cristian Buşoi a mai apreciat şi că este imperios necesar ca actualul guvern şi actuala conducere a Ministerului Sănătăţii să găsească o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme. Acesta s-a referit inclusiv la imperativul includerii pe lista de medicamente compensate a unor termene şi sancţiuni stricte, care să contribuie la eficientizarea mecanismelor de actualizare periodică a listei. Întrucât, a apreciat el, situaţia din România nu mai poate fi perpetuată ca atare, în condiţiile în care “lista cu medicamentele compensate este neactualizată din anul 2008”.

Neactualizarea listei de medicamente, întreţinută de existenţa unor interese comerciale

Chestionată asupra implicaţiilor pe care le generează neactualizarea, timp de şase ani, a listei de medicamente compensate şi gratuite, Rodica Vlad, farmacist timişorean, a apreciat că tergiversarea actualizării listei de medicamente poate fi socotită o enormitate, atât din punct de vedere moral, cât şi din punct de vedere medical. Situaţia ar fi determinată, potrivit aprecierilor sale, de plasarea în poziţii de decizie a unor persoane puţin competente şi care au fost selectate în funcţie de alte criterii decât cele profesionale. S-a ajuns astfel la situaţia în care le este refuzat, practic, pacienţilor români, accesul la o medicaţie corespunzătoare. Lucru care afectează în principal categoriile vulnerabile: bolnavii cronici, pacienţii vârstnici sau copiii, ori persoanele care suferă de diverse afecţiuni rare.

Degradarea progresivă a stării de sănătate a populaţiei şi, în ultimă instanţă, degradarea de moralitate existentă pe piaţa medicamentelor sunt, potrivit aprecierilor Rodicăi Vlad, rezultatul unor „înţelegeri oribile”, dictate de interese comerciale. Aceste înţelegeri îi angajează cel mai adesea pe medici şi pe reprezentanţii distribuitorilor de medicamente şi sunt făcute în detrimentul pacienţilor. Rodica Vlad mai spune că situaţia este cu atât mai regretabilă cu cât contribuabilii alimentează cu sume considerabile sistemul asigurărilor de sănătate, fără a beneficia, însă, în contrapartidă, de servicii de îngrijire de cea mai bună calitate, la standarde comparabile cu cele în vigoare în ţări europene.

În plus, afirmă ea, introducerea taxei clawback nu a reprezentat decât o măsură menită să ascundă efectele unei liberalizări generatoare de mari neajunsuri existente pe piaţa medicamentelor. Situaţie deficitară, dar care ar fi putut fi corijată prin instituirea unui cadru legal adecvat, opinează farmacistul Rodica Vlad. Care apreciază şi că, în actualele condiţii, sunt favorizate, practic, reexporturile de medicamente, situaţie în care interesele de natură comercială îşi dovedesc prevalenţa. „Este favorizat reexportul de medicamente”, atenţionează Rodica Vlad. Aceasta precizează şi că importatorii se adresează direct producătorilor de medicamente şi că sunt preluate şi exportate masiv medicamentele generice, care sunt restituite ulterior pieţei interne, unele sub forma unor „suplimente alimentare mascate”, care conţin însă şi componente generice.

Ministerul Sănătăţii a promis, dar nu a actualizat în 2014 lista medicamentelor gratuite şi compensate

Potrivit informaţiilor furnizate pe pagina de internet a Agenţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, instituţia a solicitat, în noiembrie, Ministerului Sănătăţii şi Guvernului să continue procesul de actualizare a listei medicamentelor compensate şi gratuite pentru toţi pacienţii români care au nevoie de medicamente de ultimă generaţie. În documentul citat este precizat faptul că actualizarea integrală a listei este necesară pentru că, în continuare, bolnavii de cancer, cei cu afecţiuni cardiace, hepatită C şi mulţi alţii nu au încă acces la terapii noi.

“Anul 2014 reprezintă un pas important pentru oamenii bolnavi ai acestei ţări, deoarece, după mai bine de 6 ani, încep să aibă acces la medicamente de ultimă generaţie, pentru unele dintre cele mai importante terapii. Anul acesta, lista de medicamente compensate şi gratuite a fost actualizată de două ori, cu 40 de medicamente noi. Este important însă ca aceste medicamente, odată introduse pe listă, să ajungă fără întârziere la pacienţi”, este precizat în comunicatul transmis de reprezentanţii ARPIM.

Prin intermediul aceluiaşi comunicat, preşedintele ARPIM, Călin Gălăşeanu, adresează un mesaj responsabililor din sistemul românesc de sănătate. Potrivit acestui mesaj imperativul momentului este acela de a continua procesul de actualizare a listei de medicamente compensate şi gratuite, cu celelalte 120 de medicamente care sunt depuse spre evaluare.

Chestionată, în iulie, asupra momentului când s-ar putea produce actualizarea listei de medicamente compensate, directorul de comunicare al ARPIM, Oana-Martha Igrişan, a apreciat că, anul acesta, au fost înregistrate progrese în acest sens. Aceasta a opinat că progresele înregistrate ar putea crea premisele respectării calendarului asumat de autorităţile din Sănătate, potrivit anunţului cărora un număr de 150 de medicamente, depuse spre evaluare, ar fi urmat să fie introduse pe lista medicamentelor compensate începând cu data de 30 octombrie 2014.

Declaraţia preşedintelui ARPIM, Călin Gălăşeanu, consemnată pe pagina de internet a ARPIM în 10 noiembrie, evocă, însă, faptul că doar o parte din promisiunile asumate de către oficialii din Sănătate au fost onorate, lista de medicamente gratuite fiind actualizată, în decursul lui 2014, doar cu 40 de medicamente noi.