După cum era de anticipat, noile reglementări fiscale mult mai aspre pentru persoanele fizice autorizate, introduse de noul Cod Fiscal, a avut efecte negative şi în Timiş. Unde numărul de PFA-uri închise s-a dublat în raport cu perioada similară a anului trecut.

Efecte previzibile

Fosta Guvernare Ponta a lăsat moştenire, printre altele, şi un Cod Fiscal care a lovit direct în meseriile liberale, cărora li s-a pregătit, adoptat, şi aplicat de la 1 ianuarie un regim de fiscalizare mult mai aspru. Deşi ar fi trebuit mai degrabă să combată neplata şi evaziunea fiscală din segmentul marilor contribuabili, noul Cod Fiscal, în vigoare din acest an, a dezavantajat vădit una dintre cele mai disciplinate categorii de contribuabili – persoanele fizice autorizate.

În 2016, activitatea pe PFA a devenit ineficientă din punctul de vedere al taxelor plătite. Modificările aduse de noul Cod fiscal: plata obligatorie a contribuţiilor de asigurări sociale pentru PFA-uri (chiar şi în cazul celor care plăteau aceste contribuţii ca şi salariaţi), pe lângă cele de sănătate, precum şi mările impozitului pe locuinţă pentru cei care îşi desfăşoară activitatea la domiciliu a determinat un regim de fiscalizare excesivă, care poate merge până la aproape jumătate din venituri.   

Efectele nu au întârziat să apară. Şi în Timiş, numărul PFA-urilor înregistrate în ianuarie a scăzut cu 50% comparativ cu ianuarie 2015. Pe lângă faptul că nu s-au mai înregistrat PFA-uri, s-a remarcat o tendinţă semnificativă de lichidare a acestei forme de organizare a afacerii.  Conform datelor Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Timişoara, în Timiş în primele patru luni din 2016 s-au închis 1.023 de PFA-uri. Un număr dublu faţă de perioada similară a anului trecut, când se închiseseră 414 PFA-uri în judeţ. 16.000 de PFA-uri s-au închis în întreaga ţară de la începutul anului, faţă de doar 6000 în aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Nu s-au colectat mai mulţi bani. Dimpotrivă”

„Nu ştiu dacă toate aceste PFA-uri închise în Timiş au însemnat lichidări ale afacerilor. Cred mai degrabă că întreprinzătorii s-au îndreptat spre forme de organizare mai avantajoase din punct de vedere fiscal. Introducerea contribuţiilor de asigurări sociale în cazul PFA-urilor a fost definitorie, din acest punct de vedere, pentru că multe persoane fizice autorizate sunt şi salariate, şi plătesc contribuţii de asigurări sociale şi de sănătate de mai multe ori. E un sistem fiscal excesiv, cu o cotă destul de mare. Eu nu cred că aceste reglementări noi legate de impozitarea PFA-urilor au dus la colectarea unor venituri mai mari la bugetul de stat. Dimpotrivă”, ne-a declarat economistul timişorean Nicolae Bobiţan. 

Anul trecut, Patronatul Serviciilor Private din România atrăgea atenţia Ministerului Muncii că, prin modificarea Codului Fiscal, Ministerul Finanţelor pune în pericol existenţa profesiilor liberale şi a drepturilor de autor al căror statut este reglementat prin legi speciale.

P.S.P.R. considera că prin acţiunile sale MFP compromite procesul de creare de locuri de muncă cu valoare adăugată, „acţionând birocratic şi ignorând realităţile pieţii muncii specifice secolului XXI”.

Preşedintele PSPR, Nicolae-Cristian Pârvan, mai semnala faptul că specialiştii „Ministerului Finanţelor desfiinţează în fapt sensul profesiilor liberale şi drepturilor de autor şi rolul lor într-o economie bazată pe competenţă şi profesionalism”, creându-se astfel „riscul major ca organul fiscal să le reconsidere în baza unei interpretări subiective”, consecinţa directă fiind chiar suprimarea independenţei acestor profesii.