Deşi se anunţa că, prin prevederi normative special, se va distruge aşa-zisa mafie a intermediarilor, care împiedică accesul pe pieţele agroalimentare a adevăraţilor producători, noua Lege de reglementare a pieţelor, propusă de Ministerul Agriculturii, nu aduce niciun element care să schimbe situaţia. Certificatele de producător sunt înlocuite cu atestate, care sunt emise tot de Primării, administraţiile locale rămânând structuri de emitere şi control pentru aceste documente. Ceea ce înseamnă că, şi în Timiş, la fel ca în celelalte judeţe, aceeaşi ineficienţă a controlului îşi va face simţite efectele asupra preţului şi calităţii produselor care ajung pe pieţe.

Noi reglementări, aceleaşi probleme

Conform noii Legi de reglementare a pieţelor agricole, propuse de Ministerul Agriculturii, certificatele de producător pentru comercianţii din pieţe vor fi înlocuite prin atestatul de producător şi carnetul de comercializare a produselor.

Atestatul de producător reprezintă documentul care confirmă persoanei fizice ce desfăşoară o activitate economică în sectorul agricol calitatea de producător agricol, iar carnetul de comercializare a produselor reprezintă documentul utilizat de persoana fizică care deţine atestat de producător, precum şi de  rude, după caz, pentru vânzarea produselor agricole obţinute în gospodăria proprie.

Ambele documente se emit, la fel ca şi în cazul certificatelor de producător, de către Primării, la solicitarea producătorilor agricoli persoane fizice, care doresc să-şi valorifice produsele obţinute în gospodăria proprie. Carnetul de comercializare îndeplineşte un dublu rol, de document emis de vânzător care însoţeşte marfa comercializată şi de document care însoţeşte marfa pe perioada transportului de la locul de păstrare la locul de comercializare.

 “Carnetul de comercializare înlocuieşte borderourile de achiziţie, a căror utilizare reprezintă în prezent un canal semnificativ de evaziune fiscală, în special în comerţul cu produse agricole materie primă. În acest fel, se creează premise pentru ca producţia realizată de micii producători să fie valorificată în condiţii civilizate, să asigure atât venituri corecte pentru producători, cât şi informaţii complete asupra provenienţei mărfurilor şi preţuri corecte la consumatorul final”, spune Daniel Constantin, viceprim-ministru, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale..

Certificatele de producător pot fi utilizate până la expirarea perioadei de valabilitate a vizei aplicate pe acestea, dar nu mai târziu de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Costurile generate de tipărirea carnetelor de comercializare a produselor din sectorul agricol se suportă din bugetele locale ale judeţelor.

Primăriile, în continuare punct nevralgic în această ecuaţie

Marea problemă locală legată de pieţele agro-alimentare, care nu e rezolvată de noua lege, ce lasă competenţe de control şi emitere de documente tot la Primării, e cea a bişniţarilor cu certificate de producător eliberate ilegal, de regulă de unele Primării din vecinătatea Timişoarei. Pieţele agro-alimentare din Timiş continuă să fie dominate de aceşti intermediari care, cu marfă de import, au eliminat treptat accesul la spaţii de vânzare al micilor producători. Şi în acest fel, astăzi, timişenii îşi fac cumpărături în pieţe cu preţuri unde peste 80% din marfă este de import. Acest gen de afaceri şi acapararea pieţelor agroalimentare de către importatori şi intermediari nu ar fi posibilă dacă autorităţile ar face un control eficient al modului în care sunt eliberate şi utilizate certificatele de producător, în baza cărora mulţi comercianţi vând, de exemplu, “piersici de Periam” care, de fapt, sunt aduse din Serbia sau Turcia.

În urmă cu câţiva ani, spun reprezentanţii Direcţiei Agricole Judeţene, exista la nivelul Direcţiei Agricole o comisie mixtă de control, formată din reprezentanţi ai Poliţiei, ai Jandarmeriei, ai Finanţelor, care făcea periodic acţiuni de control ce vizau certificatele de producător. Însă respectiva structură a fost desfiinţată. În mod normal, specialiştii Primăriei care emit aceste certificate ar trebui să verifice sinceritatea celor care susţin că au cultivate anumite suprafeţe cu legume şi fructe şi cer certificate de producător pentru a le vinde pe piaţă. Dar, din comoditate sau din lipsă de personal de control, aceste verificări nu se fac niciodată.

“Direcţia Agricolă participă la acţiuni de control, pe segmentul certificatelor de producător, doar atunci când se fac echipe mixte de verificare, cu Garda Financiară, Direcţia Sanitar-Veterinară şi aşa mai departe. În rest, de controlarea acestor documente, inclusiv la momentul emiterii, se ocupă doar primăriile. Or, cu toată lipsa de personal invocată, e greu de crezut că nu poate fi depistat un producător care, cu jumătate de hectar cultivat cu roşii vinde în piaţă 500 de tone. Totul e să existe voinţă în acest sens”, afirmă inginerul agronom Viorel Solomie, de la Direcţia Agricolă Timiş.

Reglementări amânate la Timişoara, introduse prin noua lege

Noua lege promovată de Ministerul Agriculturii are însă şi aspecte pozitive, legate de crearea unor spaţii distinct în pieţe pentru producătorii agricoli autentici. Astfel, conform noului act normativ, în pieţe este obligatorie organizarea de spaţii de vânzare distincte, care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli persoane fizice deţinătoare a unui atestat de producător şi a unui carnet de comercializare. Procentul de alocare a spaţiilor de vânzare este de minimum 40% din totalul spaţiilor de vânzare existente.

Ironia face ca la Timişoara să existe încă din timpul administraţiei locale precedente o hotărâre de consiliu local similară, care nu a fost pusă niciodată în aplicare. Propunerea a fost aprobată în Consiliul Local şi, deşi de atunci au trecut trei ani, autorităţile locale par să fi uitat de punerea sa în aplicare. Proiectul propunea amenajarea în pieţe a unor sectoare de minimum 30% din suprafaţa pieţei, individualizate cu panouri inscripţionate, care să fie rezervate doar producătorilor agricoli din judeţ şi asociaţiilor acestora. Accesul producătorilor în aceste spaţii urma să se facă exclusiv pe baza documentelor care să ateste calitatea de producător de legume şi fructe conform legislaţiei în vigoare, eliberate de Primăriile în raza cărora respectivii comercianţi deţin terenuri. În aceleaşi spaţii urma să se vândă şi produse ecologice, pe baza certificatului emis în acest sens de către Direcţia Agricolă Timiş. Iniţiatorii acestui proiect, respectiv consilierii locali PDL, au remarcat că nici acum, din motive greu de înţeles, nu s-a pus în aplicare respectiva hotărâre.

Reprezentanţii Pieţe SA Timişoara, întrebaţi de ce nu s-a pus în aplicare această prevedere, susţineau că s-ar produce o discriminare prin acordarea de mese doar produ­că­torilor din Timiş, având în vedere că sunt mulţi producători de legume şi fructe din judeţele învecinate.Con­silierii PDL au precizat însă că e vor­ba doar de un procent de 30% din spaţii rezervate producătorilor timişeni, iar această rezervare se bazează tocmai pe ideea că nu se pot verifica certifi­catele de producător, iar piaţa este acaparată de intermediari şi bişniţari, în detrimentul producătorilor locali. În plus, spuneau aceştia, legumele şi fructele care se vând în pieţele timişorene nu sunt în cantitate neglijabilă, dat fiind că vorbim despre o populaţie de peste 300.000 de locuitori care se aprovizionează, astfel încât orice procent care creşte poate însemna foarte mulţi bani care rămân în sfera locală şi nu pleacă spre alte zone. Cu toate aceste argumente, proiectul nu a fost pus în aplicare

Pieţele volante, o soluţie alternativă

Acum, Pieţe SA va trebui, prin noua lege, să uite de “discriminări” şi să facă loc în pieţe pentru producătorii autentici. Însă, până la aplicarea noilor prevederi, la Timişoara s-a găsit şi soluţia alternativă a pieţelor volante. După modelul pieţei volante care deja funcţionează în fiecare sâmbătă în zona Stadionului „Dan Păltinişanu”, lângă Casa Tineretului, s-a venit cu idea organizării altor două pieţe volante în Timişoara, în zona Căii Lipovei şi în zona Steaua, cu aceeaşi regulă simplă şi de bun-simţ: produsele de import au interdicţie.

Deşi iniţiativa este foarte apreciată în momentul de faţă, materializarea ei nu a fost simplă. Abia în martie Consiliul Local Timişoara a reuşit să aprobe, în cele din urmă, proiectul de hotărâre care prevedea înfiinţarea pieţei ţărăneşti volante în zona Stadionului „Dan Păltinişanu” şi în Piaţa Traian, cu precizarea că în aceste pieţe vor avea voie să vândă produse agroalimentare doar producătorii autohtoni, comercializarea mărfurilor de import urmând să fie interzisă.

Foarte curios este faptul că, deşi acest proiect fusese depus încă din toamna anului trecut, abia în primăvara acestui an, după ce iniţiatorii săi au reamintit Primăriei de acest act normativ, acesta a fost introdus în cele din urmă pe ordinea de zi.

În plus, consilierii iniţiatori au avut surpriza să constate că proiectul fusese modificat chiar la punctele sale cele mai importante legate de obligativitatea ca în aceste spaţii să vândă doar producători autohtoni, nu importatori, precum şi legate de sancţiunile care se aplicau în cazul în care şi aceste pieţe, ca restul pieţelor agroalimentare din Timişoara, erau luate cu asalt de către importatori şi bişniţari.

Culmea e că nici măcar primarul Nicolae Robu nu a putut afla cine şi de ce a modificat proiectul şi a anunţat că va cere verificări. Astfel că, până la urmă, proiectul a fost votat şi aprobat în forma iniţială propusă de către iniţiatori.