Pentru că există o tradiţie ca un ministru cu un portofoliu cu greutate să tragă mai mult, ca investiţii acordate şi proiecte aprobate, spre regiunea din care provine, noul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, este atenţionat de mai multe asociaţii de profil să nu uite care sunt adevăratele priorităţi ale infrastructurii rutiere din România. Printre acestea se numără şi segmentele de autostradă începute în vestul ţării, care au rolul de a face legătura cu tronsoanele europene.

Avertizări sau “aduceri aminte” pentru noul ministru

Din timp, adică la început de mandat, noul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, care provine din Cluj, a fost atenţionat de câteva asociaţii de profil să nu uite care sunt adevăratele priorităţi ale infrastructurii din România. Prioritară nu este considerată celebra Autostradă Transilvania, supranumită “Bechtel”, ci mai degrabă tronsoanele cu importanţă pan-europeană, cum sunt şi cele din vestul ţării.

Asociaţia Specialiştilor din Transporturi, Depozitare, Achiziţii, Producţie şi Supply Chain – Arilog îi cere lui Ioan Rus să nu uite lucrurile cu adevărat importante legate de dezvoltarea infrastructurii de autostrăzi cu fonduri europene.

Pe primul loc este pomenit tronsonul Piteşti – Curtea de Argeş – Sibiu, legătura care are cel mai ridicat trafic de marfă din România, componentă strict necesară pentru susţinerea şi dezvoltarea platformelor industriale de la Craiova, Piteşti, Vâlcea, Sibiu, Sebeş, atât în industria de automotive, dar şi în cea chimică şi petrolieră. De asemenea, un alt beneficiu este considerat şi dezvoltarea turismului din zonă şi crearea unei legături sigure şi rapide cu litoralul românesc.
Al doilea punct pe lista de priorităţi este Centura de Sud a Bucureştiului, care reprezintă legătura între A1 si A2 pentru tranzitul către Giurgiu şi Portul Constanţa, care are ca beneficiu major scurtarea timpilor de conducere, atât pentru traficul de marfă, cât şi pentru cel de călători.
Al treilea punct considerat prioritar are legătură directă cu vestul ţării, mai precis “continuarea lucrărilor la celelalte tronsoane din vestul ţării: Deva – Lugoj, Lugoj – Timişoara: pentru a putea ca la sfârşitul anului 2014 să ne racordăm la Sistemul European de Autostrăzi, prin vama Nădlac, fapt ce ar putea ajuta şi la integrarea în Schengen.”

“Ardelenii au ştiut întotdeauna să-şi impună punctul de vedere la nivel central, spre deosebire de o bună parte din momâile de la noi. De aceea la Cluj, nu la Timişoara s-a constituit unul dintre cele mai puternice hub-uri din industria IT, cu proiecte de zeci de milioane de euro. Iar, raportat la situaţia de acum, îmi amintesc că în urmă cu zece ani fostul ministru PSD al Transporturilor, Miron Mitrea, a impus ca prioritară realizarea autostrăzii Transilvania, în detrimentul autostrăzii Nădlac – Arad – Timişoara”.

Viorel Coifan, fost director al Institutului Naţional de Administraţie

Este greu de spus dacă Ioan Rus va ţine cont de aceste avertizări de început de mandat. Cert este că, deocamdată, după discutarea cu responsabilii din unităţile subordinate, noul ministru a anunţat ca o prioritate reducerea risipei de resurse materiale şi umane. “Vom începe încercând să reducem risipa, fiind mai competitivi. La un moment dat s-ar putea să devenim şi performanţi şi să putem concura cu serviciile şi produsele noastre de-adevăratelea cu ceea ce se întâmplă în Europa. Aici mă refer şi la transporturi feroviare, şi aeriene, şi navale, şi rutiere”, a spus Ioan Rus.

Totuşi, din declaraţiile preliminare, noul ministru pare extrem de interesat de priorităţile zonei din care provine, precizând că  “este greu să avem un transport feroviar de mare viteză de la Cluj la Oradea, dacă acea linie nu este electrificată”. Semn că acesta va fi unul dintre proiectele cu impact local pe care le va sprijini. Rămâne speranţa că, în acelaşi context, proiectele de infrastructură rutieră ale Banatului nu vor fi uitate în favoarea altor proiecte de interes direct pentru zona Ardealului, cum ar fi celebra Autostradă Transilvania, care, în urma contractului cu firma americană Bechtel, candidează la titlul de cea mai scumpă autostradă din lume.

“În România totul e posibil, de aceea o asemenea ipoteză pe mine nu m-ar mira. Ardelenii au ştiut întotdeauna să-şi impună punctul de vedere la nivel central, spre deosebire de o bună parte din momâile de la noi. De aceea la Cluj, nu la Timişoara s-a constituit unul dintre cele mai puternice hub-uri din industria IT, cu proiecte de zeci de milioane de euro. Iar, raportat la situaţia de acum, îmi amintesc că în urmă cu zece ani fostul ministru PSD al Transporturilor, Miron Mitrea, a impus ca prioritară realizarea autostrăzii Transilvania, în detrimentul autostrăzii Nădlac – Arad – Timişoara”, spune Viorel Coifan, fost director al Institutului Naţional de Administraţie.

Până şi parlamentarii PSD sunt nemulţumiţi de felul în care Timişul e uitat de Guvern

Deşi până acum, la fiecare adoptare de buget, parlamentarii din Opoziţie au atras atenţia asupra faptului că Timişul a fost complet uitat la împărţirea banilor pentru investiţii de infrastructură, acum chiar şi reprezentanţii PSD fac interpelări prin care îi amintesc Ministerului Transporturilor de lipsa banilor pentru proiectele de infrastructură promise judeţului. “După cum este cunoscut, obiectivul general al strategiei Guvernului României în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea infrastructurii şi serviciilor capabile să fie suportul activităţii economice şi sociale, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii românilor. Aceasta nu a reprezentat doar o temă importantă a campaniei electorale. Judeţul Timiş, ca judeţ aflat la graniţa de vest a ţării şi care în timp a devenit cel mai atractiv centru economic al României, are în continuare nevoie de proiecte de infrastructură de anvergură, care să atragă investiţii străine şi să ofere noi perspective de cooperare regională”, se arată într-o interpelare recentă făcută de reprezentanţii ai Grupului PSD.

Aceştia spun că, în prezent, finalizarea şoselei de centură a Timişoarei, proiectul Centrului Regional Intermodal de Transport Marfă Timişoara, precum şi autostrada Timişoara – Deva sunt deziderate pe care timişenii le au, dar că, până acum, nu au remarcat la Ministerul Transporturilor pe lista de priorităţi aceste obiective.

În acest context, Ministerului Transporturilor i s-a solicitat să precizeze de ce şi-a schimbat poziţia faţă de proiectele în domeniul transporturilor din Timiş. Solicitarea este curioasă, având în vedere că aceleaşi obiecţii nu au fost ridicate la adoptarea bugetului pe 2013 şi 2014, când Timişul nu a primit nici măcar un leu pentru investiţiile mari în infrastructură. Mai mult, la adoptarea bugetului pe acest an, aceiaşi parlamentari PSD de Timiş precizau de la tribuna Parlamentului că “bugetul de stat pentru 2014 este unul prin care Guvernul Ponta arată că are grijă de cei mulţi, este un buget echitabil, care asigură o echilibrare şi completare a măsurile de protecţie socială cu necesarul de fonduri pentru derularea proiectelor de investiţii.”

Ministerul Transporturilor dă “asigurări”

Răspunzând acestor interpelări legate de orizontul de realizare al investiţiilor aşteptate de ani buni în Timiş în domeniul infrastructurii de transport, în ultimele zile de mandat, fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, a dat asigurări că are în vedere toate proiectele de interes local, pe care le consideră prioritare, deşi în unele cazuri termenul de realizare asumat chiar de către minister este… anul 2030. Printre acestea se pot număra inclusiv şoseaua de centură sau Centru Intermodal de Transport Marfă: „În cadrul proiectului de realizare a Master Planului General de Transport al României aflat în stadiul de finalizare, au fost stabilite proiectele pe moduri de transport care vor fi testate în cadrul Modelului Naţional de Transport, pentru a se stabili priorităţile pentru perioada de finanţare 2014-2020, celelalte urmând a fi programate până în anul 2030, având în vedere că Master Planul actual are orizontul de timp cel mai îndepărtat anul 2030.”

Ca atare, o parte din proiectele din Timiş s-ar putea încadra în termenul de realizare până în 2020, pentru celelalte fiind prevăzut anul 2030 ca orizont de finalizare. Printre aceste priorităţi care urmează a fi analizate şi care, dacă nu se încadrează în masterplanul Ministerului Transporturilor, ar putea fi realizate şi peste 16 ani, se numără autostrada Lugoj – Craiova, autostrada Timişoara – Moraviţa, variantele de ocolire Timişoara Sud, Timişoara DN 69 – strada Polonă, Recaş pe D.N. 6, pasajul denivelat peste calea ferată de pe D.N. 6, în apropiere de Timişoara, reabilitarea podurilor, podeţelor şi tunelurilor de clare ferată pe Regionala Timişoara, modernizarea liniei de cale ferată Timişoara – Stamora Moraviţa – linie de frontieră, modernizarea liniei de cale ferată Caransebeş – Timişoara – Arad pentru atingerea unor viteze sporite, construcţia terminalului intermodal de pasageri la Aeroportul Timişoara şi terminalul cargo aferent acestui aeroport.

Culmea e că printre aceste investiţii cu termen de finalizare în anul 2020 sau 2030 a fost menţionată de către Ministerul Transporturilor inclusiv „dezvoltarea unui centru de transport intermodal cu facilităţi de acces la transport rutier, feroviar şi aerian în Timişoara”, a cărui demarare continuă să fie considerată „iminentă” de către Consiliul Judeţean Timiş.