Deşi se susţinea că prin instalaţiile revoluţionare de gestionare a deşeurilor, se vor neutraliza mirosurile şi poluarea din zonă, reprezentanţii mai multor localităţi din vecinătatea deponeului econologic de la Ghizela s-au plâns Consiliului Judeţean Timiş. Susţinând că nu mai suportă mirosurile degajate de acest obiectiv, pe care îl consideră o simplă groapă de gunoi.

„Excursie” de verificare, programată de Consiliul Judeţean

Conform unor interpelări discutate la ultima şedinţă de plen a Consiliului Judeţean Timiş, mai multe comune din preajma deponeului ecologic de la Ghizela se plâng de mirosurile insuportabile degajate şi de poluarea din zonă. „Readuc în atenţia dumneavoastră problema deponeului ecologic, pentru că aşa se numeşte şi nu groapă de gunoi. Prin urmare, doresc să primesc o informare scrisă împreună cu un material video cu privire la acest deponeu care, după informaţiile mele funcţionează ca o groapă de gunoi mult mai dezastruoasă decât cea care e spre Lugoj. Dacă cineva vrea să afle mai multe informaţii poate merge la Primăria Belinţ care a primit numeroase plângeri din partea cetăţenilor care nu mai suportă mirosurile şi mizeria de acolo”, a spus în plen consilierul judeţean PNL Liviu Borha. 

Acesta ne-a declarat, la începutul săptămânii, că a participat la o întâlnire cu autorităţile locale, care au semnalat această problemă, în urma tot mai multor sesizări ale localnicilor.

Preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, a propus soluţionarea problemei printr-o vizită, probabil anunţată la faţa locului, care se va face după Paşti şi când, e posibil, să nu fie detectate probleme, după pregătirile de rigoare. „Vă propun să stabilim o zi în care să mergem cu toţii în acea zonă să vedem cu ochii noştri ce se întâmplă cu acest deponeu. Eu vă propun ca în aprilie, pentru că tot avem microbuzul nostru, să facem o deplasare la acest deponeu şi astfel putem vedea în ce stadiu este şi care sunt nemulţumirile cetăţenilor din acea zonă. Odată ce ne aflăm la faţa locului vom chema pe cei de la Salprest, pe cei de la primărie, pe cei de la Retim şi pe toţi factorii implicaţi într-o locaţie pe care sperăm să ne-o pună la dispoziţie primarul de la Ghizela unde să putem discuta”, a declarat în plen Titu Bojin. În completare, vicepreşedintele CJ Timiş, Călin Dobra, a delegat responsabilitatea, menţionând că „nu noi suntem operatorii responsabili ai deponeului de la Ghizela. Conform contractului operatorul responsabil este Retim care au obţinut şi autorizaţia de mediu pentru gestionarea deponeului. Ei au responsabilitatea şi sunt verificaţi de Garda de Mediu, de Agenţia de Mediu şi sunt monitorizaţi de ADID.”

Gărzii de Mediu nu-i miroase

Până la această deplasare programată, localnicii sunt în continuare nemulţumiţi. „E foartă proastă ideea pe care au avut-o, cine a avut-o, că nu se poate sta de miros, inclusiv vara. Şi iarna, nu neapărat vara. Şi avem plin de ciori pe câmp”, se menţiona într-una din sesizările transmise Primăriei Belinţ.

“Noi nici nu ar trebui să mai comentăm, pentru că a venit Garda de Mediu şi a spus că nu miroase. Dacă aşa au spus  ei, înseamnă că ştiu mai bine, că sunt specialişti”, ne-a declarat, ironic, primarul comunei Belinţ, Gheorghe Florin Laza.

“Noi am făcut şedinţă, interpelări pe această temă, şi de fiecare dată ni s-a spus că nu sunt întemeiate nemulţumirile, că, de fapt, la deponeul de la Ghizela e farmacie. Dar nu ştiu dacă, în momentul în care ai în incintă mormane de gunoi de 15 metri, poţi să spui că e farmacie”, mai spune primarul din Belinţ. Acesta susţin că miroase groaznic, mai ales în zona Chizătău, din cauza grămezilor foarte mari de gunoi adunate la deponeu.Şi că atunci când plouă se scurg depuneri de la deponeu, iar pe câmp este plin de şobolani şi ciori.

Operatorul actual al deponeului de la Ghizela, societatea timişoreană Retim, susţine prin purtătorul ei de cuvânt, Livian Hotico, că localnicii care fac plângeri legate de miros provin din localităţi situate la distanţe de cel puţin cinci – zece kilometri de deponeul de la Ghizela şi că, de la o asemenea depărtare, pot exista alte surse de poluare de acest gen. “Inclusiv reprezentanţii Gărzii de Mediu au făcut verificări la faţa locului şi au constatat că activitatea noastră se desfăşoară conform manualului de operare al depozitului”, spune Livian Hotico.

Un proiect-mamut pentru tot judeţul

Deponeul de la Ghizela  are o capacitate de depozitare de 350.000 de metri pătraţi, din care suprafaţa primei celule de depozitare a deşeurilor este de peste şapte hectare, având o capacitate de 623.000 de metri cubi. Durata perioadei de monitorizare post-închidere este de minimum 30 de ani.

Gunoiul se depozitează în 180 de containere dotate cu biofiltre, care se presupune că distrug microorganismele şi atenuează mirosul. Conform proiectului, faptul că deponeul este împrejmuit de o perdea forestieră ar trebui să împiedice, de asemenea, răspândirea mirosurilor neplăcute.

Deponeul a costat, cumulat, pe perioada 2009 – 2011, peste 95 de milioane de lei, bani plătiţi din bugetul judeţului Timiş şi, parţial, recuperaţi din fonduri europene.

Proiectul “Sistem integrat de management al deşeurilor în Timiş”, din care face parte şi realizarea Deponeului de la Ghizela, are o valoare totală de 40.996.537 de euro, fără TVA, din care finanţarea nerambursabilă, din Fondul European de Dezvoltare Regională, este de 28.209.385 de euro. Prin acest proiect s-a dorit implementarea colectării selective la nivelul întregului judeţ.

Operatorului deponeului i s-au specificat de la început nişte con­diţii foarte clare: compostarea a mini­mum 1.780 de tone pe an de deşeuri verzi, producerea şi comercializarea a minimum 785 de tone pe an de com­post, sortarea a minimum 16.100 de tone pe an de deşeuri reciclabile co­lectate separat, obţinerea şi valorifi­carea a minimum 10.400 de tone pe an de materiale reciclabile, tratarea a minimum 77.000 de tone pe an de de­şeuri şi eliminarea a minimum 129.000 de tone de deşeuri periculoase pe an.  Suprafaţa totală a incintei depo­neului deservită de operator este de  58,9 hectare, cu o zonă de depozitare de 35,14 hectare şi cu o zonă tehnică de 23,76 hectare (zone de cân­tărire intrare/ieşire a autocamioa­nelor, compostare a deşeurilor, matu­rare a materialului de acoperire, clădiri administrative). Practic, deponeul trebuie să deservească tot judeţul, adică 700.000 de locuitori, Timişul fiind împărţit în cinci zone : Timişoara, Jimbolia, Deta, Făget şi Ghizela. Materialele urmează a fi aduse la deponeu din staţiile de trans­fer aferente fiecărei zone. Deponeul va trebui să rezolve problema de­pozitării pentru tot judeţul, pentru că normele europene au dus, pe rând, la închi­derea depozitelor de gunoi oră­şeneşti neconforme, precum şi a celor 224 de gropi de gunoi din mediul rural.

Compensaţii uitate

Nu trebuie uitat, în contextul necesităţii unei înţelegeri cu Primăria Ghizela, că, ani de zile, proiectul de construire a unui deponeu, care să rezolve problema deşeurilor la nivel judeţean, a fost amânat, din cauza neînţelegerilor legate de locaţie.

Celebra groapă de gunoi de la Parţa, locul unde se adunau deşeurile Timişoarei a trebuit să fie închisă până în 2008, conform cerinţelor UE. Opinia publică şi autorităţile locale au fost de acord cu închiderea gropii de la Parţa, însă rămânea problema amplasării viitorului deponeu. Pe rând, planurile legate de amplasarea acestei investiţii într-un sat sau o comună din apropierea Timişoarei au fost abandonate din cauza opoziţiei localnicilor. În zona Covaci, de exemplu, local­nicii au ajuns cu protestele până la Par­lamentul Eu­ropean, iar interesele lega­te de renun­ţarea la investiţie au fost imense, în primul rând din cauza dez­voltatorilor imobiliari, care achiziţio­naseră teren în zonă. Abia în 2006 s-a reuşit să se ajungă la un acord legat de construirea deponeului la Ghizela.

Cu toate acestea, în momentul în care s-a deci amplasarea în această zonă a acestui obiectiv, s-a stabilit o taxă de deponeu, ca un fel de compensaţie pentru Primăria Ghizela, pentru că a acceptat să-l găzduiască în comună. Nu a fost prevăzută însă niciun fel de compensaţie pentru celelalte comune. De fapt, şi taxa convenită cu Ghizela se consideră că reprezintă un factor neprevăzut în bugetul iniţial al proiectului, care ar putea pune în pericol întreaga finanţare de zeci de milioane de euro a Programului integrat de gestionare a deşeurilor în Timiş, din care face parte şi construcţia deponeului de la Ghizela. Şi aceasta pentru că respectiva taxă nu mai poate fi plătită după ultimele reglementări guvernamentale legate de finanţarea Primăriilor. Această taxă a fost iniţial de un milion de lei. Ulterior Primăria Ghizela a acceptat suma de 500.000 lei, ţinând cont că se foloseşte inclusiv drumul de acces. În acest an însă nu se mai pot aloca, legal, nici aceşti bani. “După cum ştiţi şi cei din Ghizela au probleme. Se pare că acestea sunt la drum. Din câte am înţeles acesta s-a stricat foarte rău şi trebuie să găsim o soluţie pentru reparaţia acestuia. Drumul este comunal şi primăria Ghizela nu are nici interes şi nici bani să repare drumul pe care l-am stricat noi cu camioanele care duc gunoaiele”, a declarat pe această temă preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin.