Un juriu desemnat de Consiliul Uniunii Scriitorilor din România, compus din nouă prestigioși critici literari, a decis, cu puțin timp în urmă, că Mircea Mihăieș este scriitorul anului 2016.
Mircea Mihăieș a fost desemnat, în această seară, scriitorul anului, în cadrul Galei Scriitorilor Anului, organizată la Iași. Potrivit Radio Iași, la eveniment au participat toţi preşedinţii filialelor Uniunii Scriitorilor din ţară. Juriul a fost format din nouă critici literari și a avut de ales între 12 scriitori.
Nominalizarea a fost făcută de Uniunea Scriitorilor din România, la câteva zile după ce Mircea Mihăieș lansase, la Timișoara, Ulysses, 732. Romanul romanului, un impresionant volum de critică și exegeză literară, în care analizează, capodopera lui James Joyce, Ulysses. Pentru acest volum, Mircea Mihăieș a fost desemnat „Scriitorul lunii octombrie”.
În competiția pentru titlul de Scriitorul anului 2016 au mai intrat Mircea Cărtărescu, pentru romanul Solenoid (Editura Humanitas), Ana Blandiana, pentru traducerea volumului său, Patria mea A4 (Editura Humanitas), în cinci limbi străine: engleză, spaniolă, catalană, italiană și poloneză, Gheorghe Grigurcu, pentru ansamblul operei sale şi pentru primirea Premiului Naţional „Mihai Eminescu“, Botoşani, 2016, Gabriel Dimisianu, pentru opera sa critică și pentru împlinirea vârstei de 80 de ani, Radu Cosașu, pentru volumul Viaţa ficţiunii după o revoluţie (Editura Polirom), Matei Vișniec, cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani, Livius Ciocârlie, pentru volumul Urmare și sfârșit (Editura Tracus Arte), George Bălăiță, pentru volumul Învoiala (Editura Polirom), Ioan Es. Pop, pentru volumul arta fricii, cu 15 desene de Aurel Vlad, Editura Charmides, 2016, Ovidiu Genaru, pentru volumul Terapia cu îngeri (Editura Junimea), și Andrei Oișteanu, pentru volumul Sexualitate și societate. Istorie, religie și literatură (Editura Polirom). Începând din noiembrie 2015, fiecare dintre cei menționați au fost desemnați scriitorul câte unei luni, cu argumentația prezentată mai sus.
Conceput sub forma unui triptic, Ulysses, 732. Romanul romanului, apărut la Editura Polirom, e prima încercare în România de a face atât o istorie exhaustivă a celei mai celebre cărţi de proză scrise în limba engleză, în secolul XX, cât şi de a expune pentru publicul larg temele, tehnicile şi mizele existenţiale ale acesteia.
Citește și: Mircea Mihăieş şi istoria unui roman care nu va muri niciodată
Volumul – pe care Vladimir Tismăneanu l-a catalogat drept „absolut fabulos” – urmăreşte etapele cristalizării ideii şi ale execuţiei proiectului, precum şi complicata poveste ce a urmat după tipărirea semilegală a romanului lui James Joyce în Franţa, avatarurile în Justiţia americană şi consecinţele pentru destinul cărţii. Volumul lui Mircea Mihăieş arată cum Ulysses a devenit un punct de răscruce în evoluţia literaturii secolului XX şi a celui actual, indiferent că a fost vorba de formulele experimentaliste radicale ori de modalităţi de exprimare a culturii populare.
Într-o postare pe o rețea de socializare, scriitorul Mircea Cărtărescu scria, zilele trecute: „Dacă mișcarea turbionară a ideilor și stilul literar incredibil din primul capitol al lui «Ulysses 732», singurul parcurs de mine până acum, se vor menține în sutele de pagini care urmează (și n-am motive să mă-ndoiesc), voi spune în final că Mircea Mihăieș a scris una dintre cele mai bune cărți de critică românească dintotdeauna.”
Ultimele comentarii