Ministerul Transporturilor a renunţat la Intermodalul timişean, pasându-l autorităţilor judeţene

intermodalVehiculată drept una dintre investiţiile cu demarare iminentă, la începutul mandatului actualei administraţii judeţene, Intermodalul timişean rămâne un proiect cel mult virtual. Recent, Ministerul Transporturilor a delegat administrarea proiectului către Consiliul Judeţean Timiş, lucru care scade şi mai mult şansele de realizare a acestei investiţii.

 

Un proiect cu perspective deloc optimiste

Mai mulţi consilieri judeţeni au interpelat, pe parcursul ultimelor săptămâni, conducerea Consiliului Judeţean Timiş cu privire la perspectivele demarării construcţiei Centrului Intermodal de Transport Marfă Timişoara, vehiculat nu o dată ca un „proiect de suflet” al actualei administraţii. „Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt clare, adică Intermodalul din Remetea a fost compromis de Masterplanul de Transport pentru că nu are nici un fel de finanţare, sau mai exact, finanţarea este pentru anul 2030”, declară consilierul judeţean PNL Marius Martinescu.

Preşedintele CJ Timiş, social-democratul Titu Bojin, a încercat să dea asigurări că proiectul e realizabil: „Judeţul Timiş a fost unul din judeţele care a fost selectat la nivel naţional împreună cu alte nouă judeţe pentru care s-au împărţit toţi aceşti bani astfel încât să se poată realiza proiectele şi să poată fi incluse în Programul de dezvoltare 2014 – 2020.”

Noutatea este că, între timp, Ministerul Transporturilor a renunţat la gestionarea unui asemenea proiect, pe care l-a delegat către administraţia locală. Titu Bojin mai spune că, pentru că a avut documentaţia cea mai completă pentru demararea acestui centru, Timişului i-au fost alocaţi 300.000 de euro, urmând semnarea documentelor pentru revizuirea şi punerea de acord a proiectului. „Ghidul, care în acest moment nu este aprobat de Uniunea Europeană, prevede că Ministerul Transporturilor nu va mai fi titularul pentru realizarea acestor centre modale, ci unităţile administrativ teritoriale. Acest lucru înseamnă că la noi este titular judeţul Timiş, iar în alte părţi pot exista titulari de proiect şi municipiile”, mai spune preşedintele CJ Timiş.

Ministerul Transporturilor are mult mai multe resurse pentru a gestiona corespunzător acest proiect, în comparaţie cu CJ Timiş. Astfel, întârzierea demarării acestei investiţii, prin schimbarea locaţiei de la Recaş la Remetea, susţinută de actuala conducere a administraţiei judeţene este posibil să fi redus substanţial şansele de demarare a Intermodalului timişorean în perioada următoare.

Cât despre terenurile care urmează să fie cumpărate la Remetea Mare, rămâne de văzut dacă, după eventualele achiziţii de acest gen, CJ Timiş va avea şi forţa să demareze, pe cont propriu, chiar şi în varianta de cofinanţare, un asemenea proiect. „După cum ştiţi, au fost discuţii, însă nu s-a finalizat posibilitatea cumpărării de la Remetea. Nu se pune problema să discutăm despre cumpărarea vreunui teren până nu avem convingerea că putem să facem acest centru”, mai spune Titu Bojin.

O şansă amânată pentru economia judeţului

Majoritatea factorilor implicaţi colateral în acest proiect sunt de acord că, odată realizat un Centru Intermodal de Transport Marfă, pe lângă investiţiile şi locurile de muncă asigurate, ar fi atras venituri consistente către economia Timişului. „Tocmai pentru că este un proiect de viitor, care poate aduce venituri substanţiale, CFR a sprijinit de la început realizarea sa, şi ar participa activ la dezvoltarea sa”, spune Petrică Stoian, liderul timişean al Sidnicatului Feroviar Mişcare Comercial.

În actualul stadiu, însă, cu finanţare şi administrare transferată de la nivel central la nivel local, rămân doar regrete legate despre posibilitatea finalizării acestui obiectiv în varianta iniţială, la Recaş. „La Recaş exista şi pământul necesar care era al statului, exista documentaţie şi un aviz favorabil al Ministerului Transporturilor. Dacă nu s-ar fi schimbat locaţia, din interese greu de înţeles, poate că Timişul ar fi avut deja Centru Intermodal de Transport”, este de părere Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii şi susţinător al variantei Recaş a Centrului Intermodal de Transport Marfă.

Print Friendly, PDF & Email