Pe parcursul ultimilor doi ani, Consiliul Judeţean nu a ratat nicio ocazie să menţioneze lucrările „fără precedent” făcute în Timiş la drumurile judeţene. Un raport făcut public zilele trecute arată probleme multiple legate de contabilizarea şi recepţia unor lucrări făcute în această perioadă.

Recepţie pe încredere

Inclusiv pentru a justifica celebrele proiecte cu fonduri europene ratate la nivel judeţean (cum e cel de modernizare a ambulatoriului de specialitate al Spitalului Judeţean), Consiliul Judeţean Timiş nu a ratata nicio ocazie să menţioneze că a investit constant sume extrem de mari în reabilitarea drumurilor judeţene.

S-au reabilitat drumuri judeţene inclusiv din creditul bancar de 200 de milioane de lei, contractat de CJ Timiş, deşi acestea ar fi trebuit realizate exclusiv cu drumuri date de la Guvern, mai ales că ani buni s-a invocat „legătura trainică” dintre administraţia judeţeană sub conducerea lui Titu Bojin şi Guvernul Victor Ponta.

Şi, deşi ar fi fost mult mai utilă în campania electorală pentru alegerile locale de anul trecut, Curtea de Conturi a făcut public abia zilele trecute „Sinteza rezultatelor acţiunii de audit desfăşurate la Consiliul Judeţean Timiş pe 2015”, în care sunt prezentate problemele multiple descoperite pe acest segment în urmă verificării lucrărilor efectuate la drumuri judeţene din Timiş, sub coordonarea CJ Timiş. Astfel, inspectorii financiari au remarcat neevidenţierea la nivelul Direcţiei pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene Timiş a tuturor cheltuielilor conexe aferente unei lucrări de investiţii (şi necomunicarea către direcţiile de specialitate ale CJ Timiş, în vederea reflectării patrimoniale corecte a valorii fiecărei investiţii efectuate pe fiecare drum judeţean în parte. Totodată, s-a confirmat încă o dată haosul cadastral care încă predomină pe acest segment, menţionându-se că „la nivelul Direcţiei pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene Timiş s-a constatat neînregistrarea în evidenţele cadastrale şi de publicitatea imobiliară a tuturor drumurilor judeţene şi neinventarierea investiţiilor în curs de execuţie, pe stadii de realizare şi neinventarierea unor obiective recepţionate şi finalizate.”

Ceea ce înseamnă că, dacă un drum nu are o evidenţă cadastral completă şi corectă, se pot face diverse aranjamente inclusiv la atribuirea de lucrări, pentru că o diferenţă de câteva sute de metri pătraţi poate însemna facturi de zeci de mii de euro.

Probleme au remarcat auditorii Curţii de Conturi şi în ceea ce priveşte recepţia lucrărilor, precizând că „la nivelul Direcţiei pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene Timiş s-au constatat lucrări executate necorespunzător însă recepţionate de comisia de recepţie, fără a se face obiecţiuni şi fără prezenţa inspectorului de specialitate al ISC”.

În urma controlului, s-a recomandat „călduros” efectuarea demersurilor necesare în vederea executării lucrărilor de cadastru necesare înscrierii în evidenţele cadastrale şi de publicitate imobiliară a tuturor drumurilor judeţene ce aparţin domeniului public al judeţului Timiş, actualizarea procedurii de lucru existente astfel încât aceasta să reglementeze şi modul de inventariere a lucrărilor în curs de execuţie şi urmărirea realizării lucrărilor de remediere de către constructor, recepţionarea acestora conform reglementărilor legale şi prelungirea termenului de garanţie de 36 de luni de la data recepţionării remedierilor executate. 
E greu de spus dacă aceste măsuri au fost puse în aplicare, sau dacă a răspuns cineva pentru problemele constatate. Şi aceasta pentru că, în urma reorganizării „revoluţionare” a instituţiei iniţiată de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, actual premier Sorin Grindeanu Direcţia pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene Timiş a fost desfiinţată, la pachet cu Adetim (care era implicată în proiecte a căror derulare a devenit ulterior incertă, conform unor reprezentanţi ai fostei instituţii).

„Sunt sesizări în ţară cu privire la drumuri proaspăt asfaltate pe care le decojeşti cu mâna”

„Este evident că au fost constant nereguli în acest domeniu, al infrastructurii rutiere în ultimii ani, la nivel naţional, poate mai mult decât în alte sectoare. Şi aceasta pentru că sunt contracte foarte mari, atrăgătoare, se fac multe contestaţii, şi era o vreme când şi caietele de sarcini se făceau cu dedicaţie. Probleme destule sunt inclusiv pe aceste lucrări mici, care se fac exclusiv cu fonduri de la buget, sau prin programele Regio, fără ca structurile care le derulează să fie în contact direct cu rigorile finanţărilor europene”, spune Ionuţ Ciurea, vicepreşedinte al Asociaţiei Pro Infrastructura.

În opinia sa, sesizări cu privire la drumuri proaspăt asfaltate pe care le decojeşti cu mâna arată grave deficienţe pe tot lanţul aferente lucrărilor de infrastructură, de la atribuire până la execuţie şi recepţie. „Ministerul Transporturilor a făcut nişte standarde de cost, care sunt însă mai mult orientative. Sigur că, dacă standardul de cost e cinci milioane de euro pe kilometru, iar lucrarea se atribuie cu zece milioane de lei pe kilometru, ar trebui să se justifice detaliat de unde apar aceste diferenţe de cost. Mai apare însă şi lucrări pentru care nu este precizat un standard de cost, cum e cazul tunelurilor. În mod normal, standardul de cost ar trebui stabilit de studiul de fezabilitate, dar dacă acest studiu se face din birou, normal că se ajunge la situaţii gen surpări, alunecări de teren în zone de deal şi aşa mai departe. În plus, când se constată cu succes nu doar un caiet de sarcini, ci un întreg proces de achiziţie, poţi să-ţi pui nişte întrebări asupra capacităţii intelectuale ale celor care îl iniţiază”, mai precizează Ionuţ Ciurea.

Probleme vechi de „metraj”

Ca gestionar al banilor pentru reabilitările de drumuri judeţene, CJ Timiş ar trebui să ştie “la metru” lungimea acestor segmente de drum, pentru a nu plăti în plus fonduri pentru asfaltarea unor porţiuni de carosabil care nu există.

Începând din 2013, administraţia judeţeană a constatat că o parte din măsurătorile pe care le avea nu se potrivesc cu realitatea şi a decis să facă ajustări. Iniţiativa a venit după ce, în urma unor controale, Curtea de Conturi a recomandat CJ Timiş, dar şi unor Primării să mai măsoare o dată metrajul unor drumuri pentru a căror reabilitare au dat bani de la buget.

Astfel, într-un raport de audit realizat în urmă cu câţiva ani, a fost făcută o analiză pe ultimii ani a modului în care s-au repartizat şi cheltuit în Timiş banii destinaţi reabilitării, modernizării şi construcţiei de drumuri judeţene şi comunale. Potrivit raportului, banii alocaţi nu au fost evidenţiaţi  corespunzător – deşi era vorba de zeci de milioane de lei – şi existau diferenţe semnificative între realitate şi situaţia scriptică. În plus, “urmare a măsurătorii efectuate atât la faţa locului, cât şi prin sistemul Google Earth, se constată diferenţe majore ale distanţelor, diferenţe date de aceste măsurători, cu abateri de până la trei kilometri faţă de lungimea drumului”.

Conform aceluiaşi audit, modalitatea de evidenţiere şi calcul a drumurilor judeţene este adesea haotică, neunitară. Auditorii au constatat ce antemăsurători se fac pe lungimi echivalente de drum (cu şase metri lăţime), au verificat licitaţiile care se adjudecă pe lungimi echivalente de drum şi au constatat că execuţia lucrării se decontează pe metri pătraţi de covor asfaltic, iar recepţia la terminarea lucrărilor se făcea potrivit obiectului contractului, “fără a identifica strict lungimea sectorului şi metrii pătraţi de covor asfaltic realizat. În acest mod de prezentare a lucrărilor se depăşesc în mod constant lungimile poziţiilor kilometrice”.

Auditorii au recomandat CJ Timiş să analizeze retroactiv contractele atribuite în ultimii ani şi recuperarea, în primul rând, a banilor daţi pe lucrări plătite la dublu. S-a cerut, pe de o parte, verificarea tuturor lucrărilor efectuate de agenţii economici contractanţi ce se suprapun ca şi poziţii kilometrice, precum şi recuperarea sumelor angajate şi plătite în perioadele de garantare tehnică, prin stabilirea întinderii şi recuperarea prejudiciilor aduse bugetului judeţean.