La Timișoara a fost deschisă o versiune reinterpretată a Muzeului Holocaustului din Odessa, instituție care nu mai funcțonează de la începutul războiului din Ucraina. Expoziţia este deschisă în cadrul unui proiect numit Triaj, care include un ecosistem cultural format din spații expoziționale, ateliere, conferințe, instalații, tururi ghidate și intervenții culturale.
Expoziția-muzeu Triaj, gândită de regizorul și curatorul Florin Iepan, cu sprijinul artistului Alin Rotariu (Simultan), și a fost pusă în practică cu ajutorul mai multor artiști timișoreni. Autorii propun să aducă în atenția publicului unul dintre cele mai mai întunecate momente din istoria recentă a României, represaliile de la Odessa, ordonate de mareșalul Ion Antonescu, în octombrie 1941.
„Parte a unui proces mai larg de informare, de educare prin cultură, de asumarea istoriei, de combatere a xenofobiei și antisemitismului asumat de Timișoara prin dosarul de candidatură la titlul de Capitală europeană a Culturii 2023, Triaj este un gest de solidarizare cu Ucraina, cu comunitatea evreilor din Odessa. Scopul proiectului este combaterea antisemitismului, a discursului extremist, a stereotipurilor bazate pe teoriile conspirației și dezinformare, folosind educația prin cultură ca parte a unui proces multidisciplinar de reflexie și asumare a istoriei de către societatea românească. Are loc în prezent un proces de contestare a valorilor democratice și de căutare a unor figuri salvatoare, mesianice, desprinse dintr-un trecut pe care credeam că România și Europa l-au abandonat definitiv. În aceste condiții, cultura trebuie să iasă din zona ei de confort și de divertisment și să încerce să modificie mentalitățile la baza societății, să se exprime și să dezvolte audiențe noi în zonele în care accesul la cultură este unul limitat”, spune Florin Iepan, directorul Asociației DocuMentor.
La expoziției Triaj – în incinta studiourilor On.Set, de pe strada Pop de Băsești nr. 29 – au participat, luni, 22 aprilie, Alexandru Florian, directorul general al Institutului pentru Studiul Holocaustului din România “Elie Wiesel”, și Ana Bărbulescu, șefa Departamentului de Cercetare din cadrul acestui institut.
Aceștia au vorbit despre caricaturile antisemite apărute în ziarele din perioada interbelică și modul în care tipul acesta de umor, cu substrat antisemit, xenofob etc. s-a păstrat și în lumea de astăzi. A urmat o discuție liberă în jurul subiectului în ce măsură umorul și ura fac corp comun în perioada interbelică și în ce măsură acest fenomen se repetă în zilele noastre.
„Caricatura are darul, indiferent de vremuri, dacă e perioada interbelică sau dacă suntem în 2024, să transmită ușor la public, prin umor, un mesaj foarte serios. Adică ura sau respingerea evreilor din România, că ei ar fi cauza relelor. Caricatura are acest rol de a trezi comicul din noi, dar eu mă întreb în ce măsură caricaturile antisemite sunt comice, dacă sunt de râs sau de plâns”, a spus Alexandru Florian.
Expoziția va fi deschisă până joi, 25 aprilie, și poate fi vizitată între orele 16-21. Accesul este gratuit.
Proiectul Triaj își propune își propune să activeze zona de nord-vest a Timișoarei, cuprinsă între Sinagoga din cartierul Iosefin, canalul Bega, podul de lângă fosta Fabrică de țigarete, strada Gheorghe Pop de Băsești până la pasarela pietonală care traversează triajul de cale ferată de la Gara de Nord și care se termină în zona fostelor blocuri pentru nefamiliști din cartierul Blașcovici.
Proiectul face parte din Programul cultural național Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023 și este finanțat prin programul Grow Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii.
Ultimele comentarii