Jimi Hendrix, artistul american considerat unul dintre cei mai mari chitarişti ai tuturor timpurilor, este protagonistul unui nou documentar, difuzat în cadrul seriei “American Masters”, pe postul de televiziune PBS.

Documentarul de două ore urmă­reşte viaţa lui Jimi Hendrix, de la copi­lăria lui umilă, în oraşul american Seat­tle, până la anii săi de glorie, ca star rock din anii ’60, întrerupţi de moartea prematură, la vârsta de 27 de ani, în urma unei supradoze de somni­fere. Filmul documentar prezintă, de asemenea, materiale video inedite de la concerte şi înregistrări video din arhiva familiei, informează Reuters, sursă citată de Mediafax.

Filmul Jimi Hendrix – Hear My Train A Comin’ surprinde, în acelaşi timp, debutul pe o scenă din America al chitaristului, alături de trupa Jimi Hendrix Experience, la festivalul pop din Monterey, în 1967, unde a şocat publicul când, după ce a cântat Wild Thing şi a mimat un act sexual cu chitara, i-a dat foc şi a sfărâmat-o în bucăţi.

„Acum priveşti acele imagini şi ţi se pare că le-ai mai văzut pe undeva. Dar închipuiţi-vă cum ar fi dacă le-aţi vedea pentru prima oară. Închipuiţi-vă că l-aţi vedea pe Jimi Hendrix la Mon­terey în 1967, cântând în felul acesta”, spune Bob Smeaton, regizorul docu­mentarului.

Participarea la festivalul de la Woodstock, în 1969, a fost un moment crucial pentru Jimi Hendrix care, după câţiva ani de succes fenomenal, dorea să abordeze direcţii muzicale mai complexe, conform interviurilor cu Hendrix însuşi, cu membrii formaţiei, cu producători şi cu critici.

Moartea chitaristului, în 1970, a fost un şoc pentru toată lumea, iar regizorul documentarului susţine că Jimi Hendrix nu s-a sinucis, acesta spunându-le prietenilor că avea de gând să se întoarcă în studioul din New York şi să înregistreze noi piese. „Nu era genul care să se gândească la sinucidere, era doar nesăbuit. Hendrix a trăit în vremuri necugetate. A luat somnifere pentru că trebuia să adoar­mă, pe urmă a băut vin roşu, ceea ce nu este un amestec grozav. Este foarte trist că a murit atât de tânăr, la 27 de ani”, declară Bob Smeaton.

Pe 5 martie, a fost lansat un album intitulat “People, Hell And Angels”, cu piese inedite ale chitaristului, înregis­trate în anii 1968 şi 1969. Ele urmau să facă parte din albumul First Days Of The New Rising Sun, o continuare a materialului discografic Electric Lady­land, la care muzicianul american lu­cra în perioada în care a murit.

Erou al legendarului concert de la Woodstock din august 1969, Jimi Hen­drix, născut pe 27 noiembrie 1942, este considerat unul dintre cei mai mari chitarişti din istoria muzicii rock. Stilul său, nou la acea vreme, de a cânta la chi­tara electrică a influenţat majori­tatea chitariştilor moderni. Din cauza vieţii dezordonate, Hendrix a lăsat în urma lui puţine înregistrări de calitate, multe dintre discurile sale care circulă pe piaţă fiind piratate din concerte. În 2003, el a fost numit de revista Rolling Stone “cel mai mare chitarist al tutu­ror timpurilor”.