După ani de zile în care nu s-au mai realizat acţiuni complexe de evaluare a rezistenţei seismice a clădirilor din Timişoara, în acest an Municipalitatea a programat o astfel de acţiune. Care sugerează că există un plan naţional de pregătire în eventualitatea unui cutremur de mare intensitate.

Clădirile vechi, evaluate cu precădere

A trecut o lungă perioadă de când nu s-au mai acordat fonduri pentru evaluări complexe ale rezistenţei clădirilor vechi din Timişoara la seisme, şi probabil că ultimele studii realizate pe această temă nu mai sunt de actualitate, întrucât, în cele mai multe cazuri, situaţia acestor imobile vechi din cartierele istorice ale Timişoarei s-a înrăutăţit, degradarea clădirilor crescându-le şi riscul de prăbuşire în caz de seism.

Poate de aceea Primăria Timişoara a decis să aloce pentru acest an suma de 86.000 de lei, adică aproximativ 20.000 de euro pentru realizarea unui „Studiu privind evaluarea vulnerabilităţii clădirilor istorice în caz de seism”.

Pentru că Timişoara nu este singurul oraş mare din ţară unde s-au alocat fonduri în acest sens, se sugerează ideea că de la nivel central, ţinând cont de aşa-zisa periodicitate a seismelor mari, s-au dat dispoziţii să se realizeze pregătiri pentru eventualitatea producerii unui cutremur de mare intensitate. Şi dacă în acest an se va realiza acest studiu, rămâne de văzut cum se va utiliza, pentru că iniţiativele de reabilitare şi consolidare anti-seism în zonele istorice ale Timişoarei s-au lovit până acum de acelaşi cerc vicios al reticenţei proprietarilor, care nu sunt dispuşi să-şi părăsească temporar locuinţele pentru o asemenea reabilitare, şi cu atât mai puţin să investească într-o cotă parte la aceste lucrări.

În 2010 s-a decis ridicarea obligativităţii aplicării bulinei roşii pe clădirile cu grad seismic ridicat, în cazul în care asociaţiile de proprietari respective au fost anunţate de către administraţiile locale că trebuie să ia măsuri pentru reducerea riscului. În Timişoara, chiar dacă există o listă cu câteva sute de clădiri cu grad seismic ridicat, pe nici una dintre ele nu a fost aplicată „bulina roşie”. Aceasta deşi, în privinţa evaluării clădirilor cu risc seismic crescut, Direcţia de Urbanism din cadrul Primăriei Timişoara a întocmit, în 2007, o listă provizorie a clădirilor multietajate din oraş, identificate cu risc seismic, listă ce conţine 588 de construcţii, imobilele vizate fiind cele construite înainte de anul 1978. Conform aceloraşi estimări iniţiale, cele mai expuse clădiri din Timişoara în cazul unui cutremur de peste 5 grade pe scara Richter sunt cele aflate în centrul istoric al oraşului, ridicate în secolul al XVIII-lea, din zidărie şi cărămidă. 
De altfel, anul trecut, Direcţia de Urbanism a Primăriei Timişoara a notificat 400 de Asociaţii de Proprietari, cărora li s-a cerut să ia măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente. De asemenea, aceeaşi Direcţie a identificat şi notificat proprietarii a 48 de clădiri degradate. Cu toate acestea, puţini sunt cei notificaţi care au resursele necesare să întreprindă ceva concret pentru reducerea riscului seismic al imobilelor în care locuiesc, după cum precizau reprezentanţii Biroului de Presă al Municipalităţii. 

„Indicatorii sunt normali, nu avem de ce să ne temem”

Dan Rău, şeful Observatorului Seismologic din Timişoara resping, însă,  ipotezele legate de eventuala producere şi în zona de vest a ţării a unui cutremur de mare intensitate. „În zona Banatului situaţia din prezent nu se deosebeşte cu nimic faţă de cea normală. Mai sunt cutremure normale pentru zona noastră, de foarte mică intensitate, de care nimeni nu ştie”, susţine seismologul timişorean.

În ceea ce priveşte lucrările de evaluare a clădirilor cu risc seismic, Dan Rău este de acord că, de obicei, reticenţa proprietarilor este principalul obstacol care împiedică realizarea unor campanii complexe de consolidare anti-seism a clădirilor istorice. „De obicei, proprietarii din aceste clădiri sunt bătrâni, nu mai au putere şi nu sunt dispuşi să se mute în altă parte, nici măcar pentru câteva săptămâni”.