Ideea realizării metroului revine în actualitate, la Timişoara

Primăria a notificat deja Ministerul Transporturilor şi CFR

MetrouPrimarul Nicolae Robu nu renunţă la ideea realizării unei linii de metrou în Timişoara, întrucât, argumentează, soluţia tehnică a îngropării în subteran a liniilor de cale ferată ar putea fi cea mai potrivită pentru a îngădui dezvoltarea urbană viitoare a Timişoarei. Edilul precizează că Primăria Timişoara îşi va asuma realizarea studiului de fezabilitate pentru acest proiect extrem de costisitor şi spune că Municipalitatea a notificat deja CFR cu privire la interesul pe care îl manifestă pentru susţinerea acestei soluţii tehnice în detrimentul unor alternative care vizează ridicarea liniilor de cale ferată pe estacadă sau scoaterea lor din oraş.  

 

Undă verde de la Primărie la elaborarea studiului de fezabilitate

Nicolae Robu Foto Constantin DumaReîntors recent din vacanţa petrecută în Dubai, edilul Timişoarei, Nicolae Robu, a reiterat public faptul că nu a renunţat la ideea realizării, în perspectivă, a unui metrou timişorean. Acesta ar fi menit să lege Gara de Nord de Gara de Est, urmând un traseu ale cărui repere orientative ar putea fi reprezentate de Mall, Grădina Zoologică şi, destinaţia finală, Aeroportul Internaţional Timişoara.

Primarul spune că experienţa săptămânii petrecute în Dubai l-a convins, o dată în plus, de faptul că trebuie să îţi scoţi din vocabular sintagma „imposibil de făcut”. Şi aceasta „dacă o ai”, întrucât „eu nu am avut-o niciodată!”, a declarat despre sine edilul. Însă, adăugă, atunci când este vorba despre proiecte de anvergura pe care ar presupune-o realizarea unei linii de metrou care să străbată Timişoara, estimările trebuie să fie realiste, iar în procesul de identificare a resurselor de finanţare se mizează pe fonduri speciale, despre care spune că sunt puse la dispoziţie de Comisia Europeană, pentru finanţarea unor proiecte complexe şi a unor obiective excepţionale.

Referindu-se la recenta readucere în actualitate de către mass-media a subiectului realizării unei linii de metrou în Timişoara, edilul a apreciat că reabordarea acestui subiect nu este lipsită de temei, Primăria dând undă verde la contractarea studiului de fezabilitate.

Edilul revine astfel asupra unor declaraţii făcute în 2013, atunci când, evocând posibile modele de transport public în comun utilizate în alte ţări, preciza că a discutat despre această problemă cu arhitecţi şi urbanişti din Barcelona. Specialişti despre care spunea că, în virtutea unor contracte imobiliare pe care le-au derulat în Timişoara, cunosc topologia şi caracteristicile solului şi că i-ar fi oferit asigurări că o astfel de soluţie ar putea răspunde nevoilor viitoare de dezvoltare urbană a Timişoarei.

În plus, a mai reiterat edilul, după ce a revăzut recent estacadele din Dubai, poate aprecia că o astfel de soluţie nu se potriveşte particularităţilor Timişoarei: „Nu am nicio ezitare să spun că estacadele nu se potrivesc de niciun fel pentru Timişoara. Nu poţi pune o estacadă pe lângă clădiri de patru – opt etaje. (…) În plus, s-ar irosi acel teren (spaţiul liber care ar rezulta după îngroparea liniilor de cale ferată care străbat oraşul – n.r.) ce poate servi unui bulevard ultramodern, de opt kilometri lungime, situat chiar în apropierea centrului istoric”, a argumentat edilul. Şi, a mai adăugat el, respectivul teren ar reprezenta pentru Timişoara o şansă pe care a catalogat-o drept rarissimă, de a avea un centru istoric bine conservat şi un bulevard ultramodern situat în imediata sa vecinătate.

În ceea ce priveşte elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru acest proiect, Nicolae Robu anunţă că documentul în sine va fi elaborat de către Primărie, instituţia solicitând, însă, colaborarea CFR şi a Ministerului Transporturilor, unde se lucrează în acest moment la identificarea unor soluţii pentru liniile de ferată. Şi, subliniază primarul, dată fiind valoarea pe care ar presupune-o o astfel de investiţie, deciziile de acest gen trebuie luate raţional, nu visceral, astfel încât să îngăduie identificarea celei mai adecvate soluţii tehnice şi, ulterior, accesarea fondurilor puse la dispoziţie de Comisia Europeană pentru proiecte speciale.

Banii se caută ulterior realizării studiului de fezabilitate. Un astfel de proiect trebuie asumat cu responsabilitate, nu de manieră iraţională, ci fundamentat pe o bună cunoaştere a lucrurilor. Trebuie identificate oportunităţi de finanţare, pentru că, fără îndoială, bugetul local nu poate face faţă unor astfel de cheltuieli. (…) Se poate face orice cu tehnologia actuală. Trebuie să nu fim complexaţi, nici inhibaţi, ci realişti. Sigur că lucrurile grele nu se pot face de azi pe mâine”, mai spune Nicolae Robu.

Un proiect aspirant la finanţare europeană în cadrul exerciţiului financiar 2014 – 2020

Director Alexandru Simu bustLa finalul anului 2013, primarul Timişoarei a evocat posibilitatea angajării într-un proiect menit să permită îngroparea în subteran a liniilor de cale ferată, redând astfel oraşului o porţiune de teren de opt kilometri lungime, despre care a precizat că ar putea fi transformată în bulevard: „Dacă în urmă cu câţiva ani susţineam şi eu ideea ridicării căii ferate pe estacadă, acum m-am convins că soluţia ducerii ei în subteran este singura eficientă. Se poate obţine astfel o conectare rapidă a unor puncte cheie din oraş, cum sunt Gara de Nord, Mall-ul, Gara de Est şi Aeroportul”.

Tot atunci, referindu-se la eventualele posibilităţi de finanţare a unui astfel de proiect, edilul-şef aprecia că este dificil de estimat un orizont precis de timp în care acesta se va putea realiza. Dar, afirma, este cert că proiectul în sine, care va fi realizat în colaborare cu CFR, va figura pe lista proiectelor pentru care se va căuta finanţare pe exerciţiul financiar 2014 – 2020 al Uniunii Europene.

Acest proiect va fi inclus în portofoliul de proiecte şi, dacă specificaţiile exerciţiului programatic viitor vor face eligibil un astfel de proiect, eu voi milita pentru promovarea lui pe orice sursă de finanţare voi putea identifica”, declara primarul Nicolae Robu.

În ceea ce priveşte aspectele tehnice pe care le-ar presupune realizarea unui astfel de proiect, edilul a explicat că lucrarea se va putea face repede şi la preţuri convenabile: „Sunt acele utilaje cârtiţă care străpung munţii, merg pe sub mări, pe unde vrei”. El nu a făcut însă referire la faptul că ar exista particularităţi tehnice ale solului care ar putea îngreuna realizarea unui astfel de proiect, din pricina faptului că terenul este mlăştinos. În ceea ce priveşte posibilitatea ca prin săpare să se dăuneze structurii de rezistenţă a unor imobile din zona istorică a oraşului, primarul a oferit un exemplu al unei lucrări similare, care a fost realizată în oraşul german Karlsruhe, acolo unde au fost efectuate astfel de lucrări chiar şi în zona istorică a oraşului, fără ca acestea să pericliteze în vreun fel structura de rezistenţă a clădirilor prin generarea de vibraţii.

Referindu-se la declaraţiile edilului Nicolae Robu despre posibilitatea implementării în Timişoara a unui astfel de proiect, directorul Regionalei CFR Timişoara, Alexandru Simu, declara, la jumătatea anului trecut: Am văzut în presă informaţii mai mult legate de ce se doreşte să se realizeze cu acest proiect de îngropare a liniilor CFR din municipiu. Fără îndoială, realizarea unei astfel de investiţii ar fi extrem de benefică pentru oraş. Însă CFR nu are deocamdată bani pentru finanţarea unui astfel de proiect, în condiţiile în care, cu fondurile existente, trebuie realizate reabilitări la nivelul infrastructurii feroviare existente. Şi nu cred că Primăria Timişoara, cu toată bunăvoinţa, ar avea puterea să realizeze o asemenea investiţie din bugetul local. Singura şansă de realizarea a unui asemenea proiect ar fi doar atragerea de fonduri europene.”

Ridicarea liniilor de cale ferată pe estacadă, un proiect evaluat la 2,5 miliarde de lei

Railway Bridge. FragmentDiscuţiile pe tema îngropării în subteran a liniilor de cale ferată care străbat oraşul aduc şi o radicală modificare de viziune în ce priveşte abordarea care a stat la baza realizării anteriorului Plan Urbanistic General. Documentul, care prezenta viziunea de dezvoltare a Timişoarei pentru următorul deceniu, era menit să traseze coordonatele de dezvoltare a oraşului, să rezolve problemele traficului supraaglomerat, să stabilească regimul de înălţime al clădirilor. Până când această posibilitate a fost evocată public de către primarul Nicolae Robu, în PUG erau propuse două soluţii fundamental diferite pentru calea ferată care tranzitează Timişoara.

Fosta administraţie, condusă de primarul Gheorghe Ciuhandu, a lansat ideea ridicării căii ferate pe estacadă, proiect pentru care au şi fost realizate studii de prefezabilitate. Acestea au stabilit că o astfel de investiţie necesită 2,5 miliarde de lei, adică aproximativ 600 de milioane de euro. Proiectul, mult prea costisitor pentru a putea fi pus în practică, ar fi generat o serie de beneficii, susţinea fostul primar. Printre acestea se numărau îmbunătăţirea siguranţei în circulaţie, utilizarea terenului ocupat în prezent de rambleul de cale ferată pentru amenajarea de parcări, decongestionarea traficului şi diminuarea cheltuielilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii. Ulterior, s-a mai oferit o soluţie pentru problema căii ferate: amenajarea unui traseu ocolitor, care ar circula în afara oraşului.

Noua administraţie a venit cu ideea mutării liniilor de cale ferată în subteran. În această nouă abordare, liniile subterane ar putea funcţiona ca suport pentru transportul în comun, permiţând astfel transportul cu metroul. Se doreşte, practic, ca linia ferată care rupe oraşul în două să fie dusă în subteran şi în locul ei să existe o fâşie care traversează tot oraşul, unde să se poată amenaja “un bulevard la nivelul secolului XXI”, cu clădiri care vor fi aprobate doar ca elemente ale unei concepţii unitare asupra întregului bulevard, cu alei pietonale, spaţii verzi, benzi de bicicletă, benzi speciale destinate transportului în comun şi benzi corespunzătoare pentru traficul obişnuit. Conducerea Primăriei Timişoara estimează că, astfel, prin ducerea în subteran a căii ferate, va fi creată şansa “greu de repetat pentru Timişoara” de a avea un mare bulevard care traversează oraşul de la un capăt la altul, realizat într-o concepţie unitară şi modernă.

La momentul lansării ideii, Municipalitatea a admis că nu a discutat cu reprezentanţii CFR acest proiect.“Nu ştiu la ce sumă s-ar putea ridica investiţia. Când se întocmeşte Planul Urbanistic General, mai întâi se vine cu viziunea, se supune proiectul dezbaterii publice, se adoptă apoi la nivel local, după care proiectul adoptat se transmite Guvernului, pentru a fi avizat de mai multe ministere. Abia după ce se obţin toate avizele de la ministere, Planul Urbanistic General se consideră în vigoare şi orice dezvoltare urbană din acel moment trebuie să fie în consonanţă cu prevederile sale”, declara primarul Nicolae Robu.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis