S.R.I şi-a prezentat, miercuri, raportul de activitate pe 2013, cele din anii precedenţi indicând creşterea numărului interceptărilor, faptul că D.I.I.C.O.T. şi D.N.A. sunt principalii beneficiari ai sesizărilor sale şi că o treime din informările S.R.I. au ajuns la şeful statului, iar jumătate, la Guvern. În general aceste documente conţin date referitoare la numărul informărilor transmise instituţiilor, al sesizărilor primite, al cetăţenilor declaraţi indezirabili, cifre privind controlul antiterorist, interceptările realizate, dar şi priorităţile serviciului.

Terorismul a rămas la nivelul de alertă „albastru-precaut”, însă riscurile au crescut constant

Pe parcursul a celor şase ani poate fi observată o creştere a activităţii S.R.I. în cazul evaluării şi gestionării ameninţărilor transfrontaliere, care a crescut de la 12,7% la 17,2%. Cât priveşte protecţia împotriva ameninţărilor teroriste, ponderea activităţilor S.R.I. s-a situat pe parcursul anilor între 11% şi 14 %.

În ceea ce priveşte ameninţarea teroristă în cazul României, numărul măsurilor concrete ale S.R.I. a crescut constant pe parcursul celor şase ani, fiind păstrat nivelul de alertă teroristă la „albastru-precaut”. Cu toate acestea, S.R.I. a semnalat în fiecare an faptul că nivelul ameninţărilor şi riscurilor legate de activităţi teroriste a crescut, astfel încât în 2012 preciza că „spre deosebire de ultimii ani, ameninţarea teroristă a devenit directă şi explicită, fapt relevat, în principal, de intenţiile şi activităţile unor indivizi şi entităţi teroriste de a organiza atacuri în România sau de a sprijini derularea unor acte similare în Europa”.

În 2007 au fost doar 19 cazuri în care a fost dispusă întreruperea dreptului de şedere şi includerea pe lista persoanelor indezirabile sau nepermiterea intrării în ţară a unor persoane. În 2008, pentru descurajarea activităţilor teroriste, S.R.I. a fundamentat şi pus în aplicare 197 măsuri de prevenire specifice. Astfel, în 20 de cazuri s-a ajuns la întreruperea dreptului de şedere şi includerea pe lista persoanelor indezirabile sau nepermiterea intrării în ţară. În 2009 au fost dispuse 143 de măsuri pentru descurajarea unor activităţi asociate terorismului. În 20 de cazuri nu a fost permisă intrarea unor străini pe teritoriul naţional. În 2010 a fost înregistrată o scădere a măsurilor pentru descurajarea activităţilor asociate terorismului, ajungând la 67 măsuri. 2011 este anul în care numărul măsurilor de prevenire a acţiunilor teroriste a crescut la 204 de cazuri. În cazul a 34 de persoane a fost interzisă intrarea în România, iar în 16 cazuri a fost refuzată acordarea cetăţeniei române, a vizei sau a solicitării de şedere permanentă. În 2012 măsurile de prevenire a activităţilor teroriste s-a dublat faţă de anul anterior, ajungând la 436 de astfel de situaţii.15 cetăţeni străini au fost declaraţi indezirabili, după ce au fost implicaţi în acţiuni de planificare a unor atentate în România, derulând propagandă islamică radicală ori aflaţi în conexiune cu grupări teroriste. S.R.I. a avut 44 măsuri de nepermitere a intrării în ţară.

D.I.I.C.O.T. şi D.N.A., principalii beneficiari ai sesizărilor de cercetare penală făcute de S.R.I.

D.I.I.C.O.T. şi D.N.A. au fost principalii beneficiari ai sesizărilor şi informărilor adresate organelor de cercetare penală de către S.R.I. în perioada 2007 – 2012, cu 22% şi respectiv, 27%. A treia instituţie care a obţinut astfel de sesizări a fost Ministerul de Interne, care a primit 26% din sesizări, anunţă Mediafax.

Numărul sesizărilor făcute de S.R.I. a crescut de la an la an, astfel încât numărul acestora a ajuns de la 643 în 2007, la 3.289 în 2012.

Astfel, conform rapoartelor de activitate ale S.R.I. în 2012, Direcţia Naţională Anticorupţie şi structurile sale teritoriale au primit 860 de sesizări şi informări în domeniul penal. D.I.I.C.O.T. şi structurilor teritoriale i-au fost remise 573 de sesizări, în vreme ce structurile Ministerului de Interne, precum Direcţia Generală Anticorupţie şi structurile Poliţiei, au obţinut 554 de sesizări. Alte sesizări au fost adresate Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel (44), Parchetelor de pe lângă Tribunale (178), Parchetelor de pe lângă Judecătorii (90).

Totodată, S.R.I. a făcut 965 de informări privind posibile elemente constitutive ale unor infracţiuni circumscrise evaziunii fiscale sau aspecte menite să fundamenteze implementarea unor măsuri de contracarare ori remediere a acestora.

O treime din informările S.R.I. au ajuns la şeful statului şi mai mult de jumătate, la Guvern

În şase ani de zile, S.R.I. a realizat 42.000 de informări a factorilor de decizie, conform unei analize a datelor prezentate în rapoartele de activitate ale serviciului. Din totalul informărilor, 26.140 au fost remise instituţiilor de la nivel central, Guvernul beneficiind de 56% dintre acestea, în vreme ce şefului statului i-au fost transmise 30% din informări. De asemenea, pe parcursul celor şase ani 15.929 informări au fost înaintate autorităţilor locale, respectiv prefecţilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene.

În 2012, Guvernului i-au fost transmise de către S.R.I. 3.208 informări, în vreme ce preşedintele Traian Băsescu a obţinut 886. Pe de altă parte, 2.345 de informări au fost înaintate prefecţilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene.

Ponderea cea mai mare a informărilor transmise de S.R.I., respectiv 44%, au vizat în 2012 securitatea economică, în vreme ce aproape un sfert din documente (24,2 %) au privit protejarea valorilor şi drepturilor constituţionale. De asemenea, 21,7% au fost documente de informare în ceea ce priveşte „promovarea unor obiective de politică externă a României”. Doar 9,8% au fost informări legate de identificarea şi evaluarea ameninţărilor de natură teroristă.

Numărul mandatelor de interceptare, în creştere

Analiza rapoartelor S.R.I. din perioada 2007 – 2012 relevă că mandatele de interceptare puse în aplicare de S.R.I. s-au triplat în şase ani, de la puţin peste 10.000 de acte autorizate în 2007 la peste 36.000, în 2012, iar în medie de 10% din mandate a beneficiat direct S.R.I.

S.R.I. precizează în raportul de activitate pentru anul 2007 că, în anul respectiv, au fost interceptate 7.746 de persoane şi 15.414 de posturi telefonice. Dintre acestea, S.R.I. a fost direct beneficiar pentru 1.603 de acte de autorizare, fiind interceptate 1.241 de persoane şi 4.805 de posturi telefonice.

În 2008, numărul de autorizări privind activităţi de interceptare s-au ridicat la 15.170, iar S.R.I. a fost beneficiarul a 1.916, însă Serviciul nu a mai dat publicităţii numărul persoanelor interceptate sau al posturilor telefonice care au făcut obiectul ascultărilor. Aceste date nu au fost prezentate nici în rapoarte de activitate din aferente anilor următori.

De asemenea, în următorii ani numărul autorizărilor au crescut constant, de la 22.176 în 2009, la 30.624 în 2010.

În 2011 numărul actelor de autorizare a ajuns la 35.678 ( pentru 3.418 fiind beneficiar S.R.I.), iar în 2012 au crescut la 36.085 (pentru 3.405 fiind beneficiar S.R.I.).

Interceptările realizate de S.R.I. prin intermediul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor au fost asigurate pentru toate structurile din sistemul naţional de securitate şi pentru Ministerul Public, se arată în raportul de activitate al S.R.I. aferent anului 2012.

C.N.S.A.S.a primit 99,99% din dosarele din arhiva fostei Securităţi

S.R.I. a predat C.N.S.A.S., în perioada 2000 – 2007, circa 17.000 de metri liniari de arhivă, ceea ce înseamnă 1.601.129 dosare şi 1.954.629 volume din arhiva fostei Securităţi.

De asemenea, în 2007 C.N.S.A.S.a primit 15.569 dosare cu 24.040 volume, iar în 2008 i-au mai fost predate 32.319 dosare cu 55.931 volume.

Legea S.R.I. necesită „modificări urgente”

Legea în baza căreia îşi desfăşoară activitatea S.R.I. – care, în cei şase ani, a avut un buget mediu de circa un miliard de lei – a primit observaţii an de an, din 2007 până în prezent, comisia parlamentară de control a S.R.I. insistând în fiecare raport de activitate asupra acestui aspect. Demersul legislativ solicitat în rapoartele comisiei nu s-a materializat însă printr-un act normativ adoptat în Parlament.

Raportul comisiei pentru anii 2007 şi 2008 remarca efortul de reformare din cadrul Serviciului, dar semnala că este nevoie de o modificare legislativă. „(…) permite Comisiei să aprecieze că demersul reformator nu a fost conjunctural, ci reflectă o preocupare care va trebui susţinută în plan legislativ, precum şi în ceea ce priveşte resursele umane, materiale şi financiare”, se precizează în documentul menţionat.

De asemenea, atât în rapoartele întocmite de comisia parlamentară pentru anul 2009 şi 2011, cât şi în cel pentru 2012, apare aceeaşi frază: "Comisia constată necesitatea modificării urgente a cadrului legislativ care reglementează activitatea serviciilor de informaţii şi totodată elaborarea unui act normativ care să reglementeze controlul parlamentar asupra activităţii serviciilor de informaţii”.