Primăria Timişoara inaugural, în primăvara acestui an, Centrul de afaceri IT&C Incuboxx, ce ar fi trebuit să găzduiască firme ce activează în domeniul IT&C, aflate la început de drum sau în curs de consolidare. După aproape jumătate de an, clădirea este tot goală, costurile de întreţinere fiind suportate de Municipalitate. Mai mulţi consilieri locali spun că trebuie găsite soluţii urgente pentru ca acest centru să devină funcţional, întrucât a fost conceput într-un mod nu foarte inspirat de fosta administraţie.

Un centru IT cu zero chiriaşi

Cu mari aşteptări se deschidea în urmă cu aproape jumătate de an, pe Calea Circumvalaţiunii, Centrul de afaceri IT&C Incuboxx, un proiect demarat de fosta administraţie şi finanţat cu bani europeni prin Programul Operaţional de Dezvoltare 2007 – 2013. Clădirea, considerată una dintre cele mai moderne şi avangardiste construcţii din ţară, a costat 17.7 milioane de lei, şi se spera că va fi, conform discursurilor de la inaugurare, o “structură locală de sprijinire a afacerilor pentru încurajarea iniţiativei antreprenoriale locale, într-un domeniu de importanţă strategică pentru dezvoltarea Timişoarei-tehnologia informaţiei şi telecomunicaţiile”.

Construită în regim de demisol, parter şi patru etaje, cu o suprafaţă de 6.311 şi, în urma unei administrări comune, asigurate de Universitatea de Vest, Universitatea Politehnica şi Primăria Timişoara, clădirea ar fi trebuit să  ofere absolvenţilor de informatică şansa de a porni o afacere proprie într-un spaţiu adecvat, cu facilităţi adecvate, la preţuri bune. Acest capitol distinct al afacerii nu a fost lămurit de la început, plecându-se cu idea că acest Centru Incuboxx ar urma să găzduiască zeci de firme, antreprenori ce activează în domeniul IT&C la început de drum sau întreprinderi în curs de consolidare, şi că firmele care ajung acolo trebuie să plătească ori o sumă modică, plus utilităţi, ori doar utilităţi.

Una peste alta, cu toate aceste intenţii, clădirea stă de jumătate de an sub cheie, nicio firmă de profil neavând vreun spaţiu în imobilul care încarcă bugetul local cu cheltuieli de întreţinere, ce ar fi trebuit suportate de societăţile chiriaşe. “Spaţiul, din câte vedem,  e gol, nu se întâmplă nimic acolo”, remarcau, la ultima şedinţă de plen, mai mulţi consilieri locali.

Interpelată pe această temă, conducerea Primăriei a explicat că, la salarizarea prevăzută în proiectul iniţial, nu s-a putut găsi un director şi un administrator al centrului, lucru la care se adaugă şi interesul universităţilor-partenere, care nu ar fi chiar la cote maxime.

“Situaţia este în felul următor: aţi observat corect că nu se întâmplă nimic acolo şi tocmai vrem să pregătim cadrul astfel încât să se întâmple. Aşa cum s-au gândit lucrurile iniţial s-a creat o obligaţie de a implica mediul universitar. De fapt nu poţi să implici cu forţa pe cineva într-un proiect în orice condiţii.  Din mediul universitar ies tinerii specialişti cu studii superioare care trebuie să fie sprijiniţi la început de carieră, numai că salarizarea care e prevăzută acolo şi suma totală care poate fi cheltuită sunt total neatractive. Nimeni nu e interesat să preia managementul şi administrarea acestui obiectiv în condiţiile iniţiale”, spunea primarul Nicolae Robu.

Ca atare, la ultima rectificare a fost propusă inclusiv o majorare de buget salarial pentru viitorul centru, astfel încât acesta să nu mai stea închis şi să-şi găsească rapid personalul de deservire. Astfel, s-a propus şi s-a aprobat prin rectificare de buget ca salariile viitorilor angajaţi ai Centrului să crească, începând de la 2500 la 4500 de lei pentru director, de la 2000 la 3600 de lei pentru administrator, mărirea salarială ajungând chiar şi la femeia de serviciu, care avea şi ea parte de o mărire de salariu de la 1000 la 1223 de lei.

Un plan de afaceri considerat catastrofal

Această majorare de buget pentru a face acest obiectiv funcţional este considerată tardivă de o parte din unii consilierii locali, care spun că, de la început, s-a plecat cu un plan de afaceri nepotrivit, în perioada de iniţiere a acestui proiect de către fosta administraţie.  “Am fost catalogat drept «Gică Contra» de fosta administraţie atunci când am ridicat în Consiliul Local problema acestui proiect. Este exemplul tipic de idee foarte bună materializată într-un mod catastrofal. Cred că ar trebui să găsim o soluţie prin care, măcar în forma asta care e nefericită, prost gândită, e un plan de afaceri catastrofal care a fost aprobat în acest proiect, măcar să găsim o soluţie ca să-l facem să meargă înainte”, spune consilierul local PNL Ciprian Jichici.

“Într-adevăr, nu există firme de specialitate care să aibă sediul în clădirea Incuboxx, şi trebuie să găsim personalul de administrare, pentru ca apoi să întreprindem demersurile necesare pentru alocarea de spaţii. Din punctul meu de vedere, într-adevăr, proiectul, aşa cum a fost întocmit de fosta administraţie avea nişte deficienţe, plecând de la faptul că era foarte puţin probabil ca, cu nivelul de salarizare foarte redus propus să vină vreun administrator competent pentru acest obiectiv. Sperăm ca în perioada următoare acest proiect să devină funcţional”, ne-a declarat viceprimarul Timişoarei, Dan Diaconu.

Cert este că, dacă nu se rezolvă rapid aceste probleme funcţionale, se riscă inclusiv pierderea întregii finanţări. “Riscăm să nu îndeplinim indicatorii pe care i-am angajat vizavi de finanţator de UE şi să fim nevoiţi să dăm banii înapoi pentru nerealizarea acestui obiectiv. Că acolo se va ajunge noi suntem sub monitorizare în continuare dacă atingem indicatorii asumaţi sau nu. Cu personal angajat, că e vorba de cinci posturi prost plătite, nu ai cum să faci treabă şi să ne trezim peste un an de zile că nu a mers treaba, va fi prea târziu”, a precizat primarul Nicoale Robu.

Va rămâne Incuboxx-ul o clădire nefuncţională?

Controversele legate de Incuboxx nu s-au legat doar de proiectul în sine, ci şi de aspectul clădirii, considerat de unii consilieri locali ca unul industrial, ce nu-şi are locul într-o zonă central a Timişoarei. “Aşa o clădire nu are ce căuta în centrul unui oraş cu pretenţii. După ce că în ultima vreme se construieşte puţin, se construieşte şi cu aspect de ieftin, şi anapoda”, spune un consilier local.

Primarul Nicolae Robu a recunoscut că respectiva construcţie are „un iz uşor industrial” pentru că prin aspectul exterior s-a dorit să se atragă atenţia că nu este un imobil oarecare de birouri, ci ar urma să găzduiască afaceri din segmentul IT. “Este o clădire care găzduieşte afaceri în regim de incubare sau afaceri deja puse pe picioare mai bine. S-a dorit că prin aspectul exterior să se atragă atenţia că este un loc unde se desfăşoară astfel de activităţi. De aceea are, aşa, un iz uşor industrial în aspect. La prima privire, mi-au mai spus şi alţii că pare aşa mai seacă acea construcţie. S-a vrut un aspect de tipul acesta tocmai pentru a atrage atenţia că e o clădire unde nu sunt birouri oarecare, activităţi aşa mai de birou, ci ceva ce are legătură cu industria”, a precizat Nicolae Robu.

Susţinătorii proiectului, în forma în care e acum, declară că respectiva clădire reprezintă un proiect avangardist, inclusiv prin materialul neconvenţional folosit pentru geamuri. Construcţia este dotată cu geamuri din policarbonat multistrat care împiedică lumina să strălucească din monitoarele calculatoarelor şi izolează termic birourile.

Potrivit oficialităţilor timişorene, Incuboxx este prima clădire de acest fel din România. Acestea mai spun că, pe lângă un spaţiu generos destinat birourilor sau parcării subterane şi supraterane, clădirea are în dotare panouri de căţărare, bucătărie cu cantină şi inclusiv sală de fitness cu duşuri. 

Teoretic, în centru pot fi găzduite peste 50 de firme mici şi mijlocii, iar pentru cei care sunt la începutul afacerii există posibilitatea de a se extinde şi de a obţine mai mult spaţiu. Noua clădire este dotată cu spaţii pentru recepţie, spaţii pentru birouri – preincubare, 28 pentru incubare, 24 pentru consolidare, 2 birouri “all inclusive”, spaţii pentru organizarea de evenimente – sală expoziţională, 2 săli de conferinţă care se pot uni într-o singură sală, trei săli de seminar şi alte trei de şedinţă, un birou preincubare, spaţii pentru consultanţă şi contabilitate. În plus, există inclusiv birouri dotate cu tehnică de calcul şi aparate multifuncţionale. 

Centrul, care e gol acum, ar trebui să funcţioneze pe nivele de performanţă. Reprezentanţi ai Primăriei spun că la parter vor funcţiona serviciile de consultanţă, la etajele 1 şi 2 cele care au trecut deja de faza de incubare şi se află în stadiul de consolidare, cu peste nouă angajaţi, iar la etajele 3 şi 4, cele care se află la faza de debut. După perioada de început, când se lucrează cu câţiva angajaţi, firma chiriaşă poate coborî la nivelurile mai joase, unde se oferă spaţiu mai mult, unde pot fi desfăşurate activităţi şi de către firme de clasă medie.

“Desigur că nu toate firmele care vor incuba vor fi şi viabile. Cele care vor eşua, evident că nu pot să ţină spaţiile blocate, cu uşile închise. Dacă indicatorii lor economici nu arată viabilitate, vor trebui în final să plece”, spuneau reprezentanţii Primăriei în primăvară, la inaugurare. Deocamdată, însă, nimeni nu pare să se înghesuie, şi, dacă nu se va rezolva rapid problema administrării, a angajaţilor şi a lipsei firmelor chiriaşe, Primăria s-ar putea trezi anul viitor cu o gaură în buget provocată de obligaţia restituirii banilor europeni investiţi în acest obiectiv. După care ar rămâne pe inventar cu o clădire nefuncţională care ar putea ajunge, eventual, ca în alte cazuri, sediu de partid.