Un workshop despre implicarea sectorului privat în îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, în contextul existenţei mai multor proceduri pe acest subiect împotriva României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, este organizat, la Senat, cu sprijinul Ambasadei SUA şi al Comisiei Juridice.

Se vrea implicarea sectorului privat în domeniul penitenciarelor

Preşedintele Comisiei Juridice a Senatului, liberalul Tudor Chiuariu, a participat, în 14 octombrie, la un seminar privind rolul Parlamentelor naţionale în punerea în aplicare a ho­tărârilor Curţii Europene a Dreptu­rilor Omului, organizat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi găzduit de Camera Comunelor a Par­lamentului Marii Britanii, anunţă Me­diafax. Obiectivul principal al semi­narului a fost sprijinirea membrilor Parlamentelor naţionale în vederea cunoaşterii prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi aplicării efective a hotărârilor CE­DO de la Strasbourg. Un alt obiectiv a fost evaluarea eficacităţii struc­tu­rilor şi mecanismelor parlamentare exis­tente pentru verificarea standar­delor Convenţiei.

În discursul său, Tudor Chiuariu a anunţat că Senatul României susţi­ne o conferinţă despre implicarea sec­torului privat în domeniul peniten­cia­relor, ca o soluţie pentru îmbunătă­ţirea condiţiilor de detenţie. “În ul­tima perioadă, Curtea de la Stras­bourg a pronunţat o serie de hotărâri împotriva României, în care erau con­statate încălcări ale drepturilor omului, prin lipsa unor condiţii adec­vate de detenţie în cazul persoanelor condamnate. Singura soluţie viabilă pentru remedierea acestei probleme, în condiţiile restricţiilor bugetare, este deschiderea către investiţii din sectorul privat. Conferinţa organiza­tă săptămâna aceasta la Senat urmă­reşte să identifice cele mai bune practici pentru ca acest tip de parte­neriat public-privat să aducă benefi­cii pentru toate părţile implicate”, spune Tudor Chiuariu.

El a subliniat că România a im­plementat deja măsuri care sunt recomandate şi celorlalte state părţi la CEDO, cum ar fi analiza prealabilă a proiectelor legislative, în vederea respectării conformităţii viitoarelor acte legislative cu Convenţia, precum şi implicarea Parlamentului în proce­dura de selecţie a judecătorilor CE­DO, în scopul creşterii transparenţei acestei proceduri.

Workshop-ul anunţat pentru joi, 17 octombrie, este organizat de com­pania americană CGL, cu sprijinul Ambasadei SUA la Bucureşti, al Mi­nisterul român al Justiţiei şi al Admi­nistraţiei Naţionale a Penitenciarelor. La discuţii sunt invitaţi ministrul Jus­tiţiei, Robert Cazanciuc, directorul companiei GCL, Ed Wozniak, Agen­tul Guvernamental Catrinel Brumar, directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Cătălin Bejan, şi alţi oficiali români şi străini.

57 de procese pierdute la CEDO, în ultimii 11 ani

În mai 2012, directorul general al A.N.P. de la acea vreme, Ioan Bă­la, afirma că Statul român a pierdut la CEDO 57 de procese, în ultimii 11 ani, în acţiunile intentate de persoa­nele private de libertate încarcerate în sis­temul de detenţie din România, suma totală cu care au fost despăgu­biţi deţinuţii ridicându-se la 600.000 de euro şi 10.000 de franci elveţieni. Ma­jori­tatea proceselor vizau condi­ţiile de detenţie.

De exemplu, în iunie 2012, CEDO a decis condamnarea Guvernului ro­mân la plata a 3.500 de euro unui fost deţinut, care a reclamat instanţei eu­ropene condiţiile inumane din închi­soarea Jilava. Bucureşteanul Robert Alexandru Ciucă, de 34 de ani, con­damnat în anul 2008 la trei ani şi ju­mătate de închisoare pentru furt ca­lificat, a reclamat la CEDO încălca­rea articolului 3 din Convenţia Euro­peană privind tratamentele degra­dante la care a fost supus de autorită­ţile române în perioada de detenţie. El s-a plâns de condiţiile de detenţie din Penitenciarul Bucureşti-Jilava, invocând probleme speciale de supra­aglomerare, igienă, ventilaţie în ce­lule, apă potabilă şi alimente.

Iacov Stanciu, condamnat defi­nitiv, în 2004, la 12 ani şi şase luni de închisoare pentru omor, fiind eliberat condiţionat în 2011, a reclamat încăl­carea articolului 3, care vizează inter­zicerea tratamentelor inumane sau degradante, din Convenţia Europea­nă a Drepturilor Omului, respectiv probleme de igienă, supraaglomera­re, slabă şi necorespunzătoare îngri­jire medicală. Curtea anunţa la acel moment că este sesizată cu 80 de cereri similare îndreptate împotriva României.

În noiembrie 2012, CEDO a de­cis că România trebuie să plătească 4.900 de euro unei judecătoare de la Tribunalul Bihor pentru că i-au fost interceptate, neautorizat, convorbiri, sub suspiciunea că ar pretinde mită, şi pentru condiţiile în care a stat în arest preventiv. Judecătoarea Elena Pop Blaga a fost reţinută şi arestată preventiv din 24 mai până la 22 iunie 2002. Ea a reclamat la CEDO condi­ţiile de detenţie, susţinând că a stat, împreună cu şase persoane, într-o celulă insalubră, de 15,75 de metri pătraţi, cu şase paturi şi un WC în interior.

În ianuarie 2013, CEDO a con­damnat România la plata sumei de 4.900 de euro lui Constantin Cristian Catană, fost judecător la Piatra Neamţ, condamnat în 2004 pentru luare de mită. Acesta s-a plâns la CEDO, în 2005, că în perioada 19 octombrie 2004 – 7 ianuarie 2005, a fost închis într-o celulă de 12,54 de metri pătraţi, cu patru paturi, care nu avea grup sa­nitar propriu şi nu era racordată la apă curentă. În plus, a mai spus el în plângere, nu putea merge la toaletă decât de trei ori pe zi, după un pro­gram prestabilit, şi nu între orele 22- 5, încăperea unde putea face duş nu era bine încălzită, nu avea suficientă lumină în celulă şi nu a ieşit deloc să se plimbe în aer liber pe perioada arestului. El s-a plâns că a fost închis cu persoane condamnate, deşi el era magistrat şi ar fi trebuit să fie închis într-un loc cu regim special.

Şi omul de afaceri Costel Căşuneanu, inculpat pentru trafic de influenţă, s-a plâns la CEDO de condiţiile de detenţie, în special de faptul că celula a fost supraaglomerată şi de lipsa de igienă, invocând tot articolul 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Un deţinut de la Giurgiu – închis pentru zece ani, în 2003, pentru trafic de droguri – ar urma să primească peste 5.000 de euro de la Statul român, din cauza condiţiilor de detenţie în care a stat, potrivit unei decizii luate în iulie 2013 de CEDO.

Petentul, Mihai Scarlat, a fost transferat în trei penitenciare, inclusiv Rahova şi Jilava. Având probleme cu inima, după ce a luat un microb în închisoare. Scarlat a fost eliberat timp de câteva luni, în 2010, pentru a fi supus unei intervenţii chirurgicale. Atât în 2010, cât şi în 2011, el a înaintat mai multe plângeri instanţelor din România, în legătură cu condiţiile de detenţie, reclamând în special de supraaglomerarea celulelor şi lipsa igienei şi a căldurii. Cele mai multe dintre plângerile sale au fost însă respinse.

La începutul lui octombrie, CEDO a decis că Nicolae Ţicu, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru jaf armat soldat cu moartea victimei, diagnosticat din copilărie cu oligofrenie, va fi despăgubit cu 24.000 de euro, pentru condiţiile de detenţie şi agresiunile la care a fost supus de alţi deţinuţi. Reclamantul a fost închis la Bacău, Jilava, Iaşi şi Giurgiu. El s-a plâns de condiţiile de detenţie, precum şi de faptul că a fost agresat de alţi deţinuţi. Plângerile sale, însoţite de constatarea urmelor agresiunii de către un medic, nu au fost însă luate în considerare de procurori. Totodată, reclamantul a fost spitalizat de cel puţin 13 ori în spitalele din penitenciare, din cauza tulburărilor psihice, după ce a înghiţit o cantitate mare de pastile, dar şi pentru tratarea unor afecţiuni intestinale, infecţii şi a unui braţ fracturat. În 2007, a fost supus unor analize endocrinologice, genetice şi neurologaice, care au indicat că reclamantul suferea, pe lângă oligofrenie, de o boală genetică, Sindromul Klinefelter, care îi agravase retardul mental şi fizic.