Pe lângă absenţa totală a planurilor legate de completarea inelului de centură pentru Timişoara, noul Masterplan de Transporturi vine şi cu o surpriză legată de reactivarea unui proiect mai vechi legat de centrul intermodal timişorean, pe care îl vede amplasat la Giroc.

Încă un amplasament

Noul Intermodal de Marfă Timişoara, cu variantele Recaş sau Remetea Mare, nu îşi găseşte loc în noul şi surprinzătorul  Masterplan de Transporturi, care propune reactivarea unui proiect mai vechi, cel al terminalului Timişoara Semenic, la Giroc.

„Se propune redeschiderea terminalului de la Timisoara Semenic pentru a furniza celui deal doilea mare oraş din România propriul terminal intermodal, dar şi pentru a reduce presiunea asupra facilităţilor private din Arad din creşterea activităţii din sectorul intermodal”,  se precizează în documentul făcut public de Ministerul Transporturilor.

Consilierul judeţean PDL Marius Martinescu spune că despre varianta cu Intermodalul la Giroc nu s-a discutat deloc la Consiliul Judeţean Timiş, „unde au existat doar acele demersuri cunoscute legate de amplasarea acestei investiţii la Remetea Mare”.

Recaş, Remetea Mare, Sânandrei sau Giroc

Amplasarea Centrului Intermodal la Giroc este a patra variantă vehiculată, legată de realizarea acestei investiţii în Timiş. După controversele legate de mutarea Centrului Intermodal de Transport Marfă de la Recaş la Remetea Mare, fiind bănuite interese funciare care ar motiva această schimbare, o a treia locaţie propunea realizarea deja celebrului proiect al Intermodalului timişean. Această propunere legată de localizarea Intermodalului readucea în discuţie comuna Sânandrei, unde se dorea realizarea unei alte investiţii faimoase, cea a fabricii de maşini Mercedes.

Pentru varianta realizării Centrului Intermodal de Transport Marfă în comuna Sânandrei au fost trimise mai multe propuneri Ministerului Transporturilor. „Până la un punct, este de înţeles reticenţa Guvernului în a da girul proiectelor înaintate de-a lungul timpului, câtă vreme presa a subliniat suspiciunea unor interese imobiliare ale decidenţilor judeţeni atât în ceea ce priveşte locaţia de la Recaş, cât şi asupra aceleia de la Remetea Mare”, se arăta în aceste propuneri înaintate ministrului Transporturilor.

În aceleaşi propuneri se menţionau disputele legate de realizarea Centrului Intermodal la Recaş sau la Remetea Mare: „Există o îngrijorare a locuitorilor din Timiş pentru ca nu cumva, din pricina unor interese mărunte să se cheltuie bani pe proiecte şi studii de fezabilitate fără finalitate şi, mai grav, să se piardă finanţarea din fonduri europene, până când partizanii celor două locaţii propuse vor cădea de acord”.

Interpelat pe această temă, Ministerul Transporturilor  lăsa să se înţeleagă, într-o poziţie oficială, că nici varianta de la Sânandrei nu era exclusă, menţionând: „În analiza studiilor se au în vedere: eficienţa economică privind nivelul actual şi de perspectivă al cererii de transport de marfă în zona de referinţă, interconexiunile optime dintre căile de transport existente sau aflate în imediata vecinătate a terminalului, prioritatea de finanţare a proiectelor în conformitate cu politica de transport a Comisiei Europene şi dinamica atragerii de fonduri externe, minimizarea investiţiilor şi oportunităţile de comerţ extern”.

Ca atare, Ministerul Transporturilor susţinea că investiţia încă este în analiză, excluzând ipoteza că varianta de la Remetea Mare ar fi bătută în cuie sau că locaţia de la Sînandrei nu ar fi luată în calcul. Totodată,  se reconfirma faptul că realizarea Intermodalului din Timiş este analizat, pentru a se vedea dacă se încadrează în priorităţile de investiţii pentru perioada de finanţare 2014 – 2020 sau urmează a fi „programate până în anul 2030, având în vedere că Master Planul actual are ca punct de finalizare anul 2030”.