Intermodalul timişorean rămâne cu termen indefinit

Consiliul Judeţean aranjează documentaţia pentru tranşa de finanţare 2015 - 2020

intermodalAnunţat din campania electorală ca una dintre marile realizările ce vor fi demarate imediat de administraţia USL, Centrul Intermodal de Transport Marfă a rămas un proiect care nu are nici măcar un orizont de demarare clar.

 

Ajustare dezamăgitoare a termenului de realizare

Chiar şi titlul proiectului ce va fi discutat la următoarea şedinţă de plen a Consiliului Judeţean Timiş vorbeşte de la sine despre eşecul răsunător în care s-a transformat investiţia legată de Intermodalul timişean, anunţată ca „iminentă” încă de acum doi ani, de administraţia judeţeană: „Proiect privind modificarea Hotărârii CJ Timiş pentru aprobarea promovării proiectului Centru regional intermodal de transport marfă Timişoara-Remetea Mare pe Programul Operaţional Sectorial Transport 2007 – 2013 pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice necesare accesării finanţării lucrărilor de execuţie în noul ciclu de programare al fondurilor structurale 2014 – 2020”.

Deznteresul manifestat de la nivel central cu privire la acest proiect, neglijat în favoarea altor investiţii similare din ţară, dar şi ambiţia CJ Timiş de a realiza Centrul la Remetea Mare au făcut ca şansa de cuprindere a finanţării în exerciţiul financiar încheiat în 2013 să fie pierdută, şi să se facă acum aranjamente necesare pentru obţinerea de finanţări structurale din intervalul 2015 – 2020. Ceea ce înseamnă că despre demararea efectivă a investiţiei la Centrul Intermodal timişean s-ar putea vorbi prin 2021 sau 2022.

După ce conducerea CJ Timiş anunţa, după începerea mandatului, dar şi la începutul anilor 2013 şi 2014 că va începe imediat construcţia Intermodalului, ulterioar şi-a reconsiderat poziţia. Acum se fac modificări pentru cuprinderea proiectului în noul ciclu de programare al fondurilor structurale 2014 – 2020. Astfel, administraţia judeţeană este la faza la care face demersurile necesare pentru „includerea valorilor aferente proiectului şi în moneda naţională şi în euro, precum şi menţionarea valorii cheltuielilor neeligibile aferente proiectului, atât în moneda euro cât şi în moneda naţională”.

Lucru care spune multe despre stadiul proiectului şi şansele de demarare a acestuia, în perioada următoare. „S-au făcut solicitări de completare. Dar nu ştiu de ce facem noi documentaţia, dacă Ministerul Transporturilor susţine că are Intermodalul timişean în Masterplanul de transport”, afirmă consilierul judeţean PNL (fost PDL) Marius Martinescu.

O variantă necâştigătoare

Locaţia de la Remetea a fost aleasă în detrimentul variantei iniţiale, de la Recaş, în urma unui lobby constant făcut de CJ Timiş, lobby care scapă, însă, logicii. Şi asta pentru că, măcar din perspectiva terenului care la Recaş e pus la dispoziţie gratuit de către Stat, varianta cu Remetea Mare era mult mai scumpă pentru buget.

Şi Ministerul Transporturilor a recunoscut că s-a stabilit varianta cu Remetea Mare, la sugestia directă a administraţiei judeţene. La Recaş, Primăria pusese la dispoziţie un teren public, iar la Remetea proiectul ar fi presupus exproprieri şi bani mulţi daţi de Stat pentru despăgubirea proprietarilor din zonă. În plus, la Recaş, se întocmise, din bani publici, şi documentaţia iniţială, care a fost şi aprobată de Ministerul Transporturilor. În aceste condiţii, se estima, încă din 2012, că în 2013 şi 2014 Timişul nu va primi niciun leu de la Guvern pentru Centrul Intermodal Zonal, deşi, dacă acesta ar fi rămas la Recaş, erau şanse mari să fie demarate investiţiile, pentru care exista deja documentaţie aprobată. Adoptarea bugetului pe 2013, 2014 şi 2015 a confirmat aceste prognoze.

„Acum nimeni nu mai spune nimic despre Intermodal, nimeni nu se mai laudă cu această investiţie, nimeni nu mai spune că va începe imediat construcţia. E un subiect care pare să fi fost îngropat”, spune consilierul judeţean PNL (fost PDL) Tiberiu Lelescu.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro