Promisiunile oficiale de cofinanţare a unor drumuri judeţene din Timiş, făcute de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pe vremea când era condus de către Liviu Dragnea, au fost uitate, deşi au fost oficializate inclusiv sub forma unor hotărâri de consiliu judeţean. Acum, pentru a continua investiţiile, administraţia judeţeană trebuie să găsească resursele în propriul buget.

Vorbe şi cam atât, deocamdată

Investiţiile la mai multe drumuri judeţene care trebuie reabilitate urgent şi care ar fi trebuit cofinanţate de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, conform angajamentelor luate în timpul mandatului lui Liviu Dragnea, ar putea continua doar cu banii Consiliului Judeţean Timiş sau ar putea fi stopate.

Situaţia o rezumă chiar oficialii CJ Timiş, care menţionează că, în vederea accesării fondurilor derulate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2014 – 2016, prin hotărâre a CJ Timiş  a fost aprobată cofinanţarea în procent de 30% din bugetul propriu, necesară executării lucrărilor de asfaltare şi modernizare a unor drumuri judeţene. Pentru finanţarea diferenţei, respectiv a procentului de 70%, s-au încheiat contracte cu Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

„Deoarece au existat condiţii tehnice, lucrările au avansat într-un ritm accelerat, iar pentru decontarea la zi a acestora, în completarea fondurilor derulate, s-au alocat fonduri din bugetul propriu al CJ Timiş, respectiv din credit CEC Bank. De menţionat este faptul că din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pentru lucrările respective, nu s-au alocat sumele în cuantum de 70% din valoarea acestora, conform contractelor încheiate”, se precizează într-o notă informativă a administraţiei judeţene.

Aşa stând lucrurile, acum se propune oficializarea finanţării acestora cu precădere din resursele CJ Timiş, în măsura în care acestea vor exista.

Astfel, în ciuda promisiunilor ministeriale, porţiuni cum este cea din Drumul Judeţean 609 Lugoj – Hezeriş – Valea Lungă au ajuns să fie finanţate în proporţie de peste 90% de către CJ Timiş. Şi ce e mai rău e că o parte din aceste investiţii s-au făcut cu banii luaţi împrumut de la CEC, cu dobânzile aferente, şi îndatorarea care se va întinde pe anii următori.

„În plus, pe lângă probleme şi poticniri, se poate observa că se merge în continuare pe alocarea de bani pe criterii politice. În multe cazuri, acolo unde primarul are culoarea care trebuie se face drum, iar unde nu, se merge prin noroi”, spune consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu.

Drumurile judeţene, sursă constantă de controverse

Conform unei hotărâri adoptate în această vară, CJ Timiş a decis să ia în custodie o serie de drumuri comunale, pe care le-a avansat la gradul de drumuri judeţene,  pentru a le putea reabilita cu fonduri proprii. Primăriile care scapă de grija reabilitării respectivelor porţiuni de drum sunt, deocamdată, Bara şi Secaş.

În motivarea deciziei sale, CJ Timiş invoca faptul că „încadrarea unui drum din categoria funcţională a drumurilor de interes judeţean în categoria funcţională a drumurilor de interes local sau invers se face prin hotărâre a consiliului judeţean, la propunerea autorităţii care urmează să îl preia în administrare.” Reprezentanţi ai administraţiei judeţene spun că, în condiţiile în care aceste drumuri se clasează în drumuri judeţene, CJ Timiş poate aloca surse de finanţare pentru modernizarea lor.

Pe de altă parte însă, unii consilieri judeţeni din Opoziţie avertizează că o asemenea practică poate favoriza anumite Primării selectate pe criterii politice, atâta vreme cât alegerea localităţilor de la care se preiau pentru modernizare porţiuni de drum comunal sunt alese potrivit deciziei CJ Timiş.