După toate indiciile, Gabriela Firea a renunțat la plângerea penală pe care i-a făcut-o, pentru șantaj, fostului președinte Traian Băsescu, pentru a nu ajunge la momentul în care Parchetul General i-ar fi dovedit nu doar lipsa de probe, ci și falsa autovictimizare.

Gabriela Firea, primarul general al Bucureștiului, a anunțat azi că și-a retras plângerea penală pe care i-a făcut-o fostului președinte Traian Băsescu, pentru șantaj. Motivându-și acțiunea, la Antena 3, prin faptul că și-ar fi dorit „ un verdict ceva mai aproape de momentul în care s-a produs acea situaţie”. Adică, ne lasă să înțelegem, a renunțat la proces din cauza tergiversării dosarului.
După toate indiciile, însă, d-na Firea a renunțat din cu totul alt motiv: pentru a nu ajunge la momentul în care Parchetul General, prin soluția dată – o previzibilă și, probabil, iminentă neîncepere a urmăririi penale – îi va dovedi public nu doar lipsa de probe în acuzația pe care i-a adus-o fostului președinte, ci și falsa autovictimizare, pe care a marșat. Pentru că acuzațiile ei au început să se clatine, și public, încă de anul trecut.

În septembrie 2015, după aproape opt luni de anchetă, procurorii de la Parchetul General nu identificaseră dovezi care să susţină încadrarea iniţială, cea de şantaj. Infracţiune definită de Noul Cod Penal ca fiind „constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul (…)” sau ca „ameninţare cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru de familie al acesteia”. Aşa că declaraţia fostului preşedinte Traian Băsescu la adresa Gabrielei Firea a ajuns interpretată ca ameninţare. Infracţiune inferioară, ca şi gravitate, şantajului, definită în Noul Cod Penal ca fiind „fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere”.

Anul acesta, în 28 iulie, Parchetul General anunța că acest dosar nu va fi trimis în judecată și că cercetările vor fi reluate. Asta, după ce procurorul general Augustin Lazăr infirmase decizia procurorului de caz, pe motiv că ancheta este incompletă.

Dosarul plecase de la o declaraţie făcută de fostul şef al statului, în aprilie 2014, la adresa d-nei Firea, pe atunci, membru al Comisiei de anchetă „Nana”, care cerceta situaţia terenurilor pe care familia Băsescu le are în comuna Nana: „Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa de ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”. O declaraţie pe care Gabriela Firea a catalogat-o drept şantaj şi a sesizat Parchetul General. Acesteia i-au ţinut, atunci, isonul 176 de parlamentari ai Puterii, printre care Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, cu toţii semnând un denunţ de şantaj la adresa lui Traian Băsescu. Dl fost procuror Ponta chiar plusa, anunţând că a fost primul care a semnat plângerea penală.

A fost, de la început, greu de înţeles raţionamentul legal al redeschiderii acestui dosar şi al punerii în mişcare a urmăririi penale. Pentru că art. 84 din Constituţie spune clar: „Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător”. Cu alte cuvinte, un şef de stat nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Adică, nici Traian Băsescu, pentru aceste declaraţii făcute la adresa unui parlamentar. Şi, totuşi, iată că s-a putut. Ajungându-se în situaţia ca legea fundamentală a ţării să fie citită şi interpretată în funcţie de mofturile, de interesele celui care face lectura. Iar instituţii ale statului de drept să se lase târâte în acest joc.

Procurorii subordonați lui Tiberiu Nițu, un apropiat al pe atunci premierului PSD Victor Ponta, au pus în mişcare urmărirea penală pe numele d-lui Băsescu, suspendată ulterior pe motiv că preşedintele avea imunitate. D-na Firea nu a cedat şi a sesizat ÎCCJ, privind această decizie a procurorilor de suspendare a urmăririi penale. Cererea i-a fost respinsă, însă, de instanţa supremă, ca inadmisibilă. În paralel, a anunţat şi CCR. Care şi ea, în noiembrie 2014, a decis că suspendarea urmăririi penale a şefului statului, pe motive de imunitate, este constituţională. Apoi, după încheierea mandatului prezidenţial al lui Traian Băsescu, Parchetul General a redeschis dosarul. Cu puțin timp înainte de Revelion. În 30 decembrie 2014, data la care, în general, în Parchete se lucrează doar pe speţe de ultimă oră, care nu suportă amânare.

Articol publicat și în Puterea a Cincea.