După ce, de mai multe în ultimul an reprezentanţii Consiliului Judeţean Timiş s-au plâns că drumurile judeţene proaspăt reabilitate sunt distruse de traficul greu nelegal, administraţia judeţeană semnează un protocol cu Poliţia Rutieră. Scopul: creşterea numărului de controale direcţionate spre traficul de mare tonaj.

Un parteneriat pentru controale mixte

Consiliul Judeţean Timiş pregăteşte un protocol cu Poliţia Rutieră Timiş, pentru organizarea de controale mixte cu scopul de a face ordine pe drumurile judeţene care sunt afectate de traficul greu făcut fără respectarea normelor legale.

Protocolul are scopul generic al „reducerii numărului şi a consecinţelor accidentelor de circulaţie rutieră şi a protejării infrastructurii reţelei de drumuri judeţene din judeţul Timiş”, însă traficul greu va fi principalul vizat de controalele comune realizate în baza acestui parteneriat.

Printre principalele obligaţii asumate de Poliţia Rutieră se numără, conform protocolului, participarea, cu poliţişti din structurile subordonate, în echipe mixte, pentru efectuarea controlului autovehiculelor de mare tonaj. Se va avea în vedere şi depistarea şoferilor care nu deţin documente de însoţire a mărfurilor transportate. De asemenea, se va încerca să se prevină intrarea pe drum a vehiculelor cu noroi pe roţi sau pe şenile, precum şi pierderea, prin scurgerea din vehicule, în timpul transportului, de materiale de construcţie sau de alte materii.

Protocolul mai are rolul de a asigura faptul că, pe viitor, curăţarea sau spălarea vehiculelor de pământ, de materiale sau de alte substanţe se va realiza înainte de a pãtrunde în drum şi numai pe suprafeţe special amenajate prin grija administratorului drumului.

CJ Timiş mai vrea să prevină ocuparea părţii carosabile, a acostamentului, a zonei de siguranţă a podurilor, a staţiilor mijloacelor de transport în comun, a spaţiilor de control sau serviciu ale administratorului drumului, a şanţurilor, a trotuarelor, a pistelor şi a zonelor de siguranţă ale drumului, precum şi circulaţia pe drumurile judeţene modernizate a vehiculelor cu pneuri cu cuie, cu şenile, fără bandaje de protecţie, precum şi transportul prin târâre a unor obiecte sau materiale.

„Noi, oricum, am organizat controale comune şi până la semnarea acestui protocol. Va fi vorba şi de cântărirea vehiculelor, dar şi de respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte traficul greu. Am dat constant sancţiuni pe acest segment, ori de câte ori am sesizat situaţii de încălcare a legii”, ne-a declarat comisarul-şef de poliţie Petru Rumega, şeful Serviciului Poliţiei Rutiere a Poliţiei Timiş.

Lucrările la autostradă, primele vizate

În mandatul trecut, mai mulţi consilieri judeţeni au atras atenţia conducerii administraţiei judeţene că lucrările care se fac la segmentele de autostradă în construcţie în judeţ şi traficul greu aferent distrug poduri şi drumuri judeţene care vor trebui reparate din bani publici în cazul în care antreprenorii nu-şi respectă promisiunea de a remedia stricăciunile produse.

„Drumurile judeţene sunt afectate de lucrările la autostradă. Drumul judeţean Gladna Montană-Făget este spart. Am vorbit cu Primăria din Făget, despre podul care suportă doar 29 de tone. Este vorba de podul către Arad care, din păcate, începe să se deterioreze datorită camioanelor de tonaj mare care circulă pe acest pod”, se arată într-o interpelare.

Marea problemă, semnalată şi de unii consilieri judeţeni, este că administraţia judeţeană nu ar avea acoperire juridică prin protocoalele semnate, în cazul în care s-ar ajunge în instanţă. „Acele protocoale, pe care noi le semnăm cu firmele care lucrează în zona respectivă, nu se fac acoperitoare şi din acest motiv fac un apel să avem mare grijă, astfel încât, nici noi şi nici comunităţile locale să nu rămânem cu ochii în soare. Protocoalele respective nu au valoare juridică reală şi sunt de fapt o înţelegere între părţi”, se arată în aceeaşi interpelare.

Unul dintre paradoxurile legate de lucrările de infrastructură este că, în unele cazuri, ceea ce se construieşte sau se modernizează într-o parte a reţelei duce la distrugeri pe tronsoanele vecine. De exemplu, pe autostrada Lugoj-Deva, lucrările au afectat porţiuni destul de mari din drumurile judeţene învecinate.