Administraţia judeţeană a inclus în bugetul pe 2016, rectificat la jumătate de an, o sumă rotundă pentru documentaţia aferentă realizării de piste de biciclete pe toate drumurile judeţene din Timiş. Cât despre aspecte cum ar fi eventuale exproprieri necesare în acest sens, asemenea „detalii” nu au fost discutate nici măcar tangenţial, spun unii consilieri judeţeni.

Proiect „în principiu”

Pentru ultimul buget rectificat aprobat în actuala formulă, Consiliul Judeţean Timiş a alocat suma de 166.000 de lei pentru realizarea unui proiect tehnic vizând amenajarea de piste de bicicletă pe toate drumurile judeţene. Aceasta deşi, conform unor consilieri judeţeni, nu s-a discutat niciun detaliu concret, cu privire la viziunea acestor piste – dacă se vor realiza prin exproprieri şi amenajări ale fâşiilor expropriate, de lângă drumuri sau, pur şi simplu, prin „tăierea” unor porţiuni de şosea, după modelul Timişoarei.

„Eu le văd mai mult ca o fumigenă de campanie. Nu s-a dsicutat nimic concret, nu s-a spus dacă se va expropria teren sau cum altfel se vor amenaja aceste piste. Nu cred că e o chestiune serioasă, e doar o intenţie de a face şi cam atât”, spune consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu.

Modelul brevetat în municipiu, de tăiere a trotuarelor prin amenajarea de piste de bicicletă, este considerat unul nefericit, şi cu greu s-ar putea crede că ar putea fi implementat la nivelul drumurilor judeţene de două benzi. „Această aşa-zisă amenajare de piste de biclete prin tăierea trotuarelor e, de fapt, o peticeală. Ar fi trebuit să existe de la început o strategie de circulaţie, care să pună pe primul loc pietonul, apoi bicicletele şi abia apoi maşinile. În lipsa ei, s-au amenajat aceste piste pe bucăţi şi la întâmplare”, consideră arhitectul Radu Radoslav.

Pista cu amendă la capăt

În continuarea unui proiect al Primăriei Timişoara, CJ Timiş are deja în palmares o pistă de bicicletă ajunsă subiect de glume în emisiunile de divertisment de la televiziuni. Astfel CJ Timiş a decis să continue pista începută la Timişoara până la graniţa cu Serbia, de unde, teoretic, ar fi trebuit să fie dusă mai departe şi pe teritoriul Serbiei, până la Zrenjanin.

Din lipsa fondurilor, însă, autorităţile sârbe au construit doar şapte kilometri de pistă. Astfel, pista se termină în câmp, pe graniţa cu Serbia.  

Autorităţile nu au prevăzut şi un punct de trecere a frontierei, ceea ce înseamnă că bicicliştii care ajung la capătul pistei româneşti şi intră pe fâşia verde se pot alege cu amendă sau chiar cu dosar penal pentru trecere ilegală a frontierei de stat.

Lucrările au fost realizate în cadrul unui proiect finanţat din fonduri europene de peste 2,34 milioane de euro, în cadrul programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia, care are ca scop dezvoltarea potenţialului turistic local şi regional şi promovarea cooperării transfrontaliere romano-sârbe prin implementarea unor forme de turism alternativ.

Pista de cicloturism începe de la marginea Timişoarei, în aval de Podul Modoş, acolo unde s-a făcut deja joncţiunea cu pista de biciclete a oraşului, realizată de către Primăria Timişoara, şi continuă liniar 37 de kilometri de-a lungul râului Bega, pe coronamentul digului de apărare împotriva inundaţiilor, până la frontiera cu Serbia. Pentru siguranţa bicicliştilor şi a lucrărilor hidrotehnice, circulaţia cu autovehicule pe pistă a fost interzisă, în caz contrar, amenzile fiind cuprinse între 6.500 şi 7.000 de lei.