Dominic Fritz. Sursă foto: PMT

„Iată un paradox: dacă ceremonia de deschidere a capitalei, pe care am celebrat-o în februarie, s-a simțit ca un punct culminant, un fel de final al unei lungi și dificile călătorii de pregătire pentru anul 2023, ceremonia de închidere de azi se simte ca un glorios început. Dacă în februarie ne-am hrănit din ușurarea că am reușit să dăm startul unui eveniment în al cărui succes puțini au mai crezut, astăzi trăim un sentiment de profundă încredere în energia Timișoarei și în puterea culturii”, a declarat primarul Timișoarei, Dominic Fritz, în deschiderea Galei de închidere a Capitalei Europene a Culturii.

Privind înapoi la acest an mult prea scurt, spune Dominic Fritz, o facem cu o gratitudine copleșitoare, „gratitudine pentru mobilizarea și implicarea de care a dat dovadă întreaga societate timișoreană, mult dincolo de granițele culturii, mult dincolo de cele peste 2.000 de evenimente la care au participat peste 1,3 milioane de oameni, gratitudine pentru atenția și iubirea pe care a primit-o Timișoara din România și Europa, gratitudine pentru faptul că am redescoperit acele valori și viziuni care, cu toată diversitatea noastră istorică și individualitatea noastră modernă, ne leagă unii de ceilalți și care formează din noi, timișorenii, o comunitate.”

Dominic Fritz compară energia orașului din această perioadă cu ceea ce a simțit în decembrie 1989: „Timișoara a mai trăit un moment similar. În decembrie 1989, în fața acestei clădiri, Timișoara și-a câștigat libertatea. Și odată cu libertatea ei, și libertatea României și respectul Europei și al întregii lumi. Azi în Timișoara, mâine-n toată țara. Anul acesta ne-a reconfirmat libertatea pe care timișorenii au câștigat-o atunci, dar într-o altă formă. E libertatea pe care o simți atunci când ești creativ, când nu te temi de cenzură, când poți să critici, când poți să greșești, să pui întrebări, să vezi lumea prin ochii altora, să fii solidar, să visezi.  

Nici revoluția și nici capitala culturală nu s-au întâmplat accidental în Timișoara. S-au întâmplat pentru că libertatea e în spiritul locului. Oraș liber, spirit liber. Doar libertatea, cea câștigată și apărată, ne dă spațiu să țintim mai sus, să ne întrecem pe noi înșine. Libertatea, cea a minților și inimilor, ne deosebește de inteligența artificială, care este prizoniera gândirii existente cu care e hrănită. Libertatea, cea încărcată cu artă și cultură, cea inspirată de Brâncuși și Malkovich, de Pepinieră și Orașul Paralel, de Jessie J și de Orchestra Națională a Franței, acea libertate ne permite să imaginăm fără limite.”

Primarul Timișoarei a atras atenția că, în vremuri în care crește extremismul agresiv și iliberalismul, poate a devenit un act de curaj să ne încredem unii în ceilalți în Europa și să imaginăm un viitor mai bun: „Acest curaj, această ambiție ni le-am asumat în 1989, cum o exprimă Proclamația de la Timișoara: «Idealul Revoluţiei noastre a fost şi a rămas reîntoarcerea la valorile autentice ale democraţiei şi civilizaţiei europene.» Poate, cândva în acest an 2023, acest ideal, această ambiție s-a transformat în responsabilitate.”

Pe de altă parte, spune Dominic Fritz, România și Europa au nevoie de imaginație, iar Timișoara 2023 a arătat că poate fi imaginat un viitor creativ și prosper și solidar, și nu doar pentru acest oraș, ci și pentru Europa: „Un viitor al Europei în care unitatea noastră este construită pe diversitate, nu uniformitate. Un viitor al Europei în care conducem de jos, dinspre regiuni transfrontaliere, nu doar de sus, din capitale. Un viitor în care orașe ca Timișoara se plasează, încrezător, în centrul dezbaterilor, nu la periferie. Un viitor în care investiții în cultură nu sunt percepute ca un lux, ci ca fundamentul pe care construim. Un viitor în care biografiile multinaționale ale milioanelor de români din Diaspora sunt înțelese nu doar ca o rană, ci ca o comoară. Citez din nou textul vizionar al Proclamației de la Timișoara, care spune, «Cultura română va fi întreagă numai după ce se reintegrează în ea cultura din exil.» Poate e timpul să spunem azi «Cultura europeană va fi întreagă numai după ce se integrează în ea pluralitatea de perspective a celor care se simt acasă în mai multe locuri sau în mai multe limbi deodată»”.

Povestea Timișoarei, cea multietnică, curajoasă și inovatoare, adaugă primarul Dominic Fritrz, este o comoară pentru Europa. „Puterea imaginației pe care am căpătat-o în acest an de capitală este un capital imens. Europa așteaptă s-o îmbogățim. Noi, timișorenii, acceptăm această responsabilitate cu mândrie și determinare. Anul 2023 se apropie de sfârșit. Misiunea Timișoarei de a fi Capitala Europeană a Culturii abia a început. (…) Mulțumesc că faceți parte din Timișoara la nesfârșit”, a conchis edilul Timișoarei, Dominic Fritz.