După ce Universitatea de Vest din Timişoara i-a decernat, vineri, lui directorului SRI, George Maior, titlul de Doctor Honorius Causa Beneficiorum Publicorum, acesta şi-a lansat şi o carte, „Incertitudine. Gândire strategică și relații internaționale în secolul XXI”. Prezentată ca un volum născut din necesitatea de a reflecta asupra imprevizibilității și incertitudinilor prezentului și din nevoia de a previziona, lucid și într-o manieră nuanțată, viitorul, dar și o tentativă de a cartografia labirintul fluid al unei realități schimbătoare.

Emil Hurezeanu: „O abordare reflexivă a unor teme de interes global”

Vineri, Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara a găzduit, după ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honorius Causa Beneficiorum Publicorum al Universității de Vest actualului director SRI, George Maior, și o lansare de carte a unui volum de-a acestua – Incertitudine. Gândire strategică și relații internaționale în secolul XXI, aflat la a doua ediţie, publicat la Editura RAO.

Prezentarea cărții a fost făcută de conf. dr. Silviu Rogobete, cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării, fost consul al României în Africa de Sud, atribuțiile de moderator al discuțiilor revenind jurnalistului Emil Hurezeanu. La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai mediului academic din Timișoara și din țară, dar și ai Guvernului și oameni politici de la nivel național și local.

Introducerea în contextul menit să faciliteze cititorilor înțelegerea cărții a fost făcută de jurnalistul Emil Hurezeanu. Acesta a subliniat că, după ceea ce a desemnat a fi fost „deriva fericită” din 1989 şi după profeţiile neîmplinite ale sociologului şi politologului american Francis Fukuyama, despre care a apreciat că s-a hazardat să decreteze, în efervescenţa începutului anilor 90,  sfârşitul istoriei”, evenimentele care s-au succedat au conturat premisele unui prezent şi ale unui viitor nesigure şi plasate sub semnul a numeroase incertitudini. Cel care a anticipat, totuşi, profilurile acestui relief incert, abordând viitorul într-o notă  mai precautăşi mai realistă a fost, însă, potrivit aprecierilor lui Emil Hurezeanu, diplomatul american Henry Kissinger.  „Acolo unde trecutul nu s-a terminat, prezentul și viitorul sunt nesigure”, a opinat Emil Hurezeanu, făcând referire astfel la contextul ambiguu al unor vremuri în care adevărurile sunt amestecate, iar nuanțele devin greu discernibile, ilustrând, potrivit spuselor jurnalistului Emil Hurezeanu, un concept plastic – cel al „văduvei gravide” – utilizat de editorul rus Alexander Herzen, pentru a descrie disoluția unei lumi, cu formele ei specifice, și înlocuirea lor cu o altă ordine socială.

Într-un astfel de context, a mai opinat Emil Hurezeanu, abordarea reflexivă a unor teme de interes global, într-o încercare de a clarifica incertitudini, devine similară cu un demers de „ținere pe loc a unor nisipuri mișcătoare”.

Silviu Rogobete: „ O cartografiere a unei realități incontrolabile”

În prezentarea făcută volumului lui George Maior, conf. dr. Silviu Rogobete a precizat că Incertitudine. Gândire strategică și relații internaționale în secolul XXI este o cartografiere a unei realități incontrolabile. „Cartea prezintă o serie de strategii de navigare prin universul, bântuit de incertitudini, social, politic și geopolitic”, a relevat Silviu Rogobete, care a apreciat că lucrarea oferă drept posibilă soluție „acceptarea și plasarea incertitudinii ca element-cheie al cunoașterii în procesul reflectiv asupra lumii”.

„Integrarea creativă a haosului și a impredictibilității permit înțelegerea realității”, a mai opinat conf. dr. Silviu Rogobete, precizând și că „exercițiul critic al analizei, demersul de resemnificare și deconstruire a lumii facilitează o adaptivitate din mers la dinamica lumii moderne”, la care s-a referit ca la un „labirint care se schimbă constant”. Volumul semnat de George Maior este, așadar, a conchis conf. dr. Silviu Rogobete, „o cartografiere a unui labirint ce se metamorfozează”, într-o lume irațională, în care geografia pare să fi murit, iar statul și-a pierdut din semnificația cunoscută. Referindu-se la scriitorul George Maior, Silviu Rogobete l-a apreciat drept „un autor sensibil” și „un ghid în labirintul fluid al incertitudinii, aflat într-o continuă determinare la a conferi siguranță”.

Exercițiu de gândire strategică

„E o iluzie că mai poate prognoza cineva perfect ce se va întâmpla”, a avertizat și George Maior, expunând premisele și argumentele care au stat la originea volumului Incertitudine. Gândire strategică și relații internaționale în secolul XXI. Directorul SRI a explicat și că momentul 11 septembrie 2001, în care lumea a fost complet năucită și surprinsă, a relevat fisuri în capacitatea de prognozare perfectă, precum și imprevizibilitatea și incertitudinile lumii reale.

În aceeași linie a imprevizibilității s-ar putea înscrie, potrivit aprecierii directorului SRI George Cristian Maior, și ceea ce acesta a numit „reasertarea puterii Rusiei”, dar și izbucnirea crizei economice, despre care directorul SRI a precizat că a fost, deopotrivă, o situație neanticipată.

Complexitatea contextului actual, a explicat directorul SRI, impune, de aceea, „obligativitatea de a opera cu posibilități și probabilități și de a anticipa situațiile pe baza posibilităților și probabilităților, nu în baza unor certitudini”. Și aceasta întrucât, a argumentat directorul SRI, dacă la începutul secolului XIX, lumea era împărțită în blocuri clare, care se confruntau, și părea organizată simetric, iar în perioada Războiului Rece, fosta URSS și Statele Unite ale Americii erau contrapuse, într-o reprezentare simplă, aflată în simetrie, o hartă actuală a incertitudinilor relevă o serie întreagă de amenințări, de la politica imprevizibilă a Rusiei până la problema statului islamic și de la rețelele transnaționale de crimă organizată până la evoluția în dinamică a epidemiei recente cu virusul Ebola. Contexte în care, a conchis George Maior, numai gândirea strategică, operată în baza previziunilor, poate contribui la diminuarea incertitudinilor.

Cristian Pîrvulescu: „O tentativă de ordonare a viitorului”

Pe marginea volumului a vorbit și conf. univ. dr. Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA București, care a explicat că intrarea statului în criză a coincis cu debutul preocupărilor pentru studierea  științelor politice, fapt confirmat de înființarea, în 1871, în Franța, a primului Institut de Studii Politice, devenit în prezent faimosul Institut d’Études Politiques de Paris (Sciences Po), unde se formează actuala elită politică franceză. „Politica înseamnă și rațiune, nu doar practica puterii”, a punctat Cristian Pîrvulescu, adăugând că unul dintre motivele numeroaselor rateuri în politică, din ultima vreme, derivă tocmai din faptul că politicienii sunt interesați excesiv de mult de imaginea lor, reflectată în sondaje, și mai puțin de anticiparea unor efecte ale demersurilor lor. Este și motivul pentru care, a mai opinat Cristian Pîrvulescu, „politicienii ar trebui să își definească scopurile”, iar cei care se ocupă de securitate este important să înțeleagă politica. Ambele aspecte contribuie, a explicat Cristian Pîrvulescu, la ceea ce acesta a desemnat a fi procese într-un demers de „ordonare a viitorului”.