Conform unui studiu sociologic realizat cu studenţii de la Universitatea Politehnică Timişoara, aproximativ jumătate din viitorii absolvenţi îşi doresc să lucreze în străinătate. Un procent destul de mare dintre aceiaşi studenţi susţin că au nevoie de diplomă, orice diplomă pentru a lucra la stat.

“Exportul” de creier continuă

Un studiu sociologic recent realizat cu studenţi de la Universitatea Politehnică Timişoara şi luat în discuţie zilele trecute la Camera Deputaţilor relevă faptul că o bună parte dintre viitorii ingineri care se şcolesc în vestul ţării nu au în faţă decât două opţiuni după absolvire: lucrul în străinătate şi la stat.

“Am întreprins o cercetare sociologică în legătură cu apetenţa sporită a elevilor pentru învăţământul tehnic, fapt cu care ne confruntăm de dată recentă şi am aflat următoarele date deloc îmbucurătoare, şi anume: 42% dintre studenţii mei de la Facultatea de Inginerie spun că fac facultatea respectivă pentru că-şi doresc să plece din ţară, iar asta le oferă o şansă suplimentară să-şi găsească un loc de muncă nu neapărat în inginerie”, a precizat pe această temă deputatul hunedorean Eleonora-Carmen Hărău, profesor la Universitatea Politehnica Timişoara.

Potrivit aceluiaşi studiu, un procent însemnat din studenţii de la învăţământul tehnic din vestul ţării fac facultatea pentru a obţine o diploma, orice diplomă necesară angajării la una din instituţiile statului – angajare văzută ca alternativă la lucrul în străinătate.

“15% – atenţie!, spun că vin la facultate pentru că au nevoie de licenţă să ocupe un post bugetar în administraţie. 13% spun că au nevoie de această licenţă pentru a ocupa un post de conducere la locul de muncă. 11% abia îşi doresc o carieră de inginer, oriunde ar fi să se desfăşoare ea. 3% fac facultatea de inginerie pentru a deveni antreprenor şi 16%  nu ştiu sau nu răspund”, a menţionat acelaşi parlamentar hunedorean.

Îngrijorător, pe lângă procentul mare de viitori angajaţi la stat, este şi faptul că o bună parte dintre studenţi habar nu au ce vor face după terminarea facultăţii.

“Aceşti copii au aflat, se vede treaba, mult înaintea unora dintre politicieni, că Europa are nevoie de ingineri, că Europa are nevoie în această etapă de cadre tehnice cu care construiesc, cu care industrializează, în sensul schimbării tehnologiilor, pentru că ei, într-adevăr, nu au o problemă cu industrializarea ţărilor lor”, a mai precizat Eleonora-Carmen Hărău.

“Nu este niciun secret că majoritatea studenţilor vor să plece din ţară"

Ilare Bordeaşu, profesor universitar în cadrul Universităţii Politehnice din Timişoara, spune că foarte mulţi studenţi nu fac un secret din faptul că intenţionează să-şi găsească o slujbă în străinătate după terminarea facultăţii.

“Mă bucură, dar mă şi întristează acest fenomen. Este îmbucurător faptul că Politehnica timişoreană oferă valoare şi absolvenţii ei sunt căutaţi şi au şanse mari de angajare în companii de prestigiu din străinătate. Mă întristează însă faptul că economia locală nu oferă condiţii pentru păstrarea forţei de muncă, şi că acest export de creiere continua, în diverse forme”, consideră profesorul timişorean.

Conform datelor statistice naţionale, rata înscrierilor în învăţământul secundar superior este ridicată, însă tranziţia către învăţământul superior este mult scăzută, din cauza abandonului şcolar în creştere şi a rezultatelor slabe la examenul de bacalaureat.

În învăţământul superior, provocările cu care se confruntă studenţii, în primii ani, sunt considerate similare cu cele care conduc la o rată scăzută a tranziţiei de la învăţământul liceal la învăţământul superior. Astfel, 20.000 de studenţi abandonează studiile universitare anual în România.

Doar 460.000 de studenţi mai sunt înscrişi la facultate în acest an universitar, faţă de 891.000, în urmă cu cinci ani, la debutul crizei economice, se arată într-un raport al Institutului Naţional de Statistică.

Scăderea numărului de studenţi este o consecinţă a evoluţiei natalităţii din ultimii 20 de ani, dar statisticile INS demonstrează şi o diminuare a interesului tinerilor din România pentru învăţământul universitar.