Proiectul rectificării de buget propus de Ministerul Finanțelor Publice confirmă spectrul austerității, atrage atenția deputatul liberal Marilen Pirtea. Și spune că guvernarea PSD-ALDE își demonstrează adevăratele intenții și neputințe prin tăieri la Educație și Cercetare.

Obligația de a achita datoriile publice scadente, tot mai împovărătoare, i-a făcut pe reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice să treacă la tăieri semnificative de sume bugetare de la mai multe ministere, în fruntea listei aflându-se Educația și Cercetarea, dar și Transporturile. Marilen Pirtea, deputat PNL de Timiș și vicepreședinte al Camerei Deputaților, afirmă că „măsura arată, cu certitudine, apariția spectrului austerității, mai ales în domeniile esențiale pentru dezvoltarea și modernizarea țării.”

Marilen Pirtea reamintește că diminuările au fost operate la proiectele finanțate din fonduri europene la: Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei), Ministerul Cercetării și Inovării (-228,9 milioane de lei), Ministerul Educației Naționale (-198 milioane de lei), Ministerul Culturii și Identității Naționale (-176,8 milioane de lei), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (-166 milioane de lei), Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei), Ministerul Finanțelor Publice (-128,5 milioane de lei), Ministerul Apelor și Pădurilor (-95,9 milioane de lei), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (-49 milioane de lei).

Bugetele asigurărilor sociale cresc și ele prin acest proiect de rectificare bugetară, mai spune deputatul liberal, și o fac în concordanță cu creșterile nesustenabile din legislația salarizării unitare, care au creat o uriașă foarfecă salarială între nivelul mediu al salariilor din sectorul public și nivelul mediu al salariilor angajaților din mediul privat.

„Încercarea Ministerului Finanțelor de a propune asumarea unei încadrări în ținta de deficit bugetar de 3% din PIB este realizată prin creșterea estimării PIB-ului prevăzut prin rectificarea bugetară. Această metodă este una ce induce riscuri pe termen lung, pentru că diminuează artificial, doar scriptic, diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetare anuale. În schimb, atunci când vom avea execuția bugetului până la finalul lui 2018, vom reveni la realitatea dură economică, în care va deveni clar cât a fost de nerealistă diminuarea deficitului prin supraestimarea PIB-ului în această rectificare de final de an”, mai declară vicepreședintele Camerei Deputaților, liberalul Marilen Pirtea.