Sursă foto: Facebook Marilen Pirtea

„Trăim o perioadă dificilă, în mai multe privințe, pe care generațiile noastre nu au mai întâlnit-o. Ne aflăm într-o criză care testează nu doar sistemele sanitare ale statelor noastre, cât și coeziunea și relațiile interumane. Cred că acum a devenit mai clar ca oricând că actuala criză sanitară, una care se tot adâncește în acest sezon, va deveni o veritabilă criză economică, cu implicații mult mai ample decât cea din deceniul trecut”, declară deputatul PNL Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Acesta avertizează că trebuie să conștientizăm unde ne aflăm, cum de am ajuns aici și, cel mai important, ce avem de făcut în continuare.

Pe fondul pandemiei, atrage atenţia deputatul PNL Marilen Pirtea, economia românească a înregistrat o scădere importantă în trimestrul 2, de 10,3%, cea mai abruptă din ultimele decenii. Guvernul, spune el, a investit puternic în infrastructură, ceea ce se vede în statistici. Marilen Pirtea aminteşte, în context, câteva date:

Consumul a crescut în primele nouă luni ale anului cu 1,7%, revenindu-și după scăderile de 20% din aprilie 2020, față de aprilie 2019.

Inflația a scăzut constant din ianuarie, de la 3,9% la 2,2% în luna octombrie, pe fondul unei scăderi a intensității consumului, dar și printr-o creștere a predictibilității politicilor de la nivel guvernamental.

Moneda națională s-a depreciat constant de la începutul anului, scăzând cu aproape 2%: „Leul a rămas cea mai stabilă monedă din regiune, unde atât forintul, cât și coroana cehă și zlotul polonez, au înregistrat contracții mult mai importante.”

Șomajul a înregistrat o creștere, pornind de la 3,7% în ianuarie, la 5,4% în august, respectiv de la 338.000 de șomeri, la 479.000, fiind o consecință a reducerii activității unor sectoare pe fondul pandemiei. „În condițiile actuale, în lipsa unei intervenții hotărâte a Guvernului Orban, creșterea șomajului ar fi fost mult mai accentuată. Lichiditatea injectată în economie a menținut pe linia de plutire firmele și angajații. Guvernul a implementat toate măsurile luate la nivel european, inclusiv sistemul Kurzarbeit, prin care statul a devenit efectiv partenerul mediului privat.”

Deficitul bugetar este unul record, ajungând la 5,2% din PIB, respectiv 55 de miliarde, mult peste nivelul de anul trecut de 2% din PIB, respectiv 22 miliarde lei.

Marilen Pirtea acuză faptul că bugetul pe anul trecut, unul care a pornit efectiv din martie, a fost un buget fantezist, făcut doar pentru zece luni, nicidecum unul care să răspundă nevoilor economiei românești. „În 2020, pe lângă faptul că Executivul Orban se confruntă cu cea mai cumplită pandemie care a lovit România în ultimii 30 de ani, mai sunt de acoperit și cheltuielile populismului PSD, un populism care astăzi revine zilnic cu tot felul de promisiuni populiste fanteziste, insultând inteligența oricărui cetățean care știe tabla înmulțirii”, mai spune Marilen Pirtea.

Acesta atrage atenţia asupra faptului că, aproape de fiecare dată, înainte de alegeri, partidele cad în tentația și capcana populismului, invariabil, tot mai agresiv. Excesele populismului economic au consecințe economice grave și derapaje care cu greu mai pot fi corectate, dar și costuri care adesea se rostogolesc peste generațiile viitoare, adaugă Marilen Pirtea. „Merită să reflectăm cu toții la perioada ultimilor patru ani, chiar la toamna anului 2016, când programul de guvernare al PSD promitea scăderi de impozite și taxe și majorări de salarii și pensii, o contradicție vizibilă pentru orice student la științe economice din anul întâi. Prin politica wage-led-growth (creșterea economică bazată pe creșterea salariilor), combinată cu scăderi de impozite și taxe și cu tăierea investițiilor, s-au distrus toate echilibrele macroeconomice ale României, periclitând creșterea sustenabilă, punând astăzi o presiune enormă pe buget și, în egală măsură, pe deconturile ce le vor avea de făcut generațiile viitoare. care vor suporta nota de plată a risipei de acum. Desigur că salariile și pensiile trebuiau crescute, dar această creștere trebuia să se bazeze pe o colectare crescută și pe un buget sustenabil. Astăzi, în schimb, asistăm din nou la lipsa de discernământ bugetar al PSD, care promite noi și noi creșteri, noi și noi datorii. Rezultatul acestor politici nu poate fi decât o inflație galopantă, dobânzi tot mai mari și pasarea notei de plată pentru generația viitoare. Astăzi, PSD ne servește aceeași rețetă falimentară, doar-doar mai prostește pe cineva”, acuză Marilen Pirtea.

Acesta afirmă că, printr-o politică predictibilă, Guvernul PNL a reușit să repună România pe un trend pozitiv, cu una din cele mai mici scăderi economice din UE, plasând România, începând din septembrie 2020, în rândul statelor cu economii emergente: „Guvernul Orban a dezvoltat programe de garanții guvernamentale de aproximativ 30 miliarde lei, echivalând cu 2.9% din PIB, bani care ajung direct în economia reală. Înțelegând constrângerile acestei perioade, guvernul a oferit sprijin persoanelor care au lucrat în regim de telemuncă, suma alocată depășind 20 miliarde lei. Au fost acoperite 3,2 miliarde lei rambursare TVA în plus față de anul trecut. De această măsură au beneficiat un număr de 71.186 de firme, cu 12.589 mai multe față de anul precedent, suma restituită fiind mai mare cu 3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului 2019.”

Marilen Pirtea reaminteşte că au fost alocate 6,9 miliarde lei pentru cheltuieli cu investițiile în plus față de anul trecut, aceasat fiind cea mai mare sumă din ultimii zece ani.

„Doar printr-o politică publică bazată pe investiții publice, prin încurajarea investițiilor private și a capitalului autohton și străin, deopotrivă, România poate schimba cursul politicilor publice economice, spre investiții, export și creștere economică, nu spre pe rostogolirea datoriilor pentru acoperirea cheltuielilor permanente ale statului”, conchide deputatul PNL Marilen Pirtea,