În ciuda insuficienţei fondurilor alocate în Timiş pentru bugetul sănătăţii, banii, şi aşa puţin, continuă să se piardă sau să fie folosiţi necorespunzător din cauza unor anomalii birocratice. E un lucru pe care îl certifică din nou, ca în fiecare an, Curtea de Conturi, în urma controalelor făcute în judeţ.

Fonduri cheltuite „original”

Curtea de Conturi a însumat în ultimul raport anual făcut public o serie de nereguli şi abateri destul de mari în domeniul Sănătăţii, aceste anomalii financiare fiind de natură să sugereze că e loc de mult mai bine în ceea ce priveşte gestionarea banilor destinaţi spitalelor, clinicilor şi programelor de sănătate, inclusiv în Timiş.

Astfel, lista de anomalii financiare începe cu un control la spitale, din care reiese că unele unităţi spitaliceşti din Timiş şi-au croit bugetele după reguli numai de ele ştiute, Curtea de Conturi consemnând „elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli fără a ţine cont de toate sursele de finanţare şi de constituirea fondului de dezvoltare a spitalelor, în sumă de 1,3 milioane de lei”. Anomalie identificată la trei unităţi sanitare din Timiş, Braşov şi Covasna. Bugetele făcute după criterii originale s-au îndepărtat şi mai mult de situaţiile financiare reale, după ce, în aceleaşi trei judeţe, în urma controalelor la o serie de spitale s-a descoperit „raportarea eronată, în contul de execuţie, a angajamentelor legale de plătit mai mici decât sumele reflectate în situaţiile financiare, în sumă de 4,7 milioane de lei”. Iar şirul de nereguli a continuat, în aceleaşi trei judeţe, cu neconstituirea şi neînregistrarea, în conturi extrabilanţiere, a unor sume importante, reprezentând garanţii de bună execuţie pentru contractele de achiziţii încheiate de entitate, cât şi garanţiile băneşti pentru persoanele care îndeplinesc calitatea de gestionar, precum şi cu nereflectarea, în contabilitate, a veniturilor din servicii medicale ce depăşesc valoarea serviciilor contractate cu casele de asigurări de sănătate judeţene, în sumă de 5.3 milioane de lei şi nestabilirea şi neînregistrarea obligaţiilor de plată a contractanţilor cât şi neperceperea de penalităţi pentru neîncasarea la termen a tarifelor datorate conform contractelor de prestări servicii încheiate.

Curtea de Conturi a mai descoperit în Timiş, în urma controalelor făcute la unităţi sanitare care nu sunt nominalizate, alte nereguli în ceea ce priveşte achiziţiile publice: „Efectuarea de plăţi nelegale, ca urmare a decontării unor situaţii de lucrări nereale, care cuprind cantităţi mai mari decât cele efectiv executate sau lucrări neefectuate”, precum şi „plata unor lucrări de reparaţii curente, incluzând nejustificat în situaţiile de lucrări anumite cheltuieli indirecte, lucrări neexecutate, cât şi materiale care nu fac obiectul contractului încheiat.”

Pensii de invaliditate „la dublu”

Ca şi în anii trecuţi, Curtea de Conturi continuă să consemneze în urma controalelor din Timiş persistenţa vechilor probleme legate de acordarea de pensii de invaliditate, pe criterii cel puţin dubioase, lucru care, de asemenea, pe termen lung, are un impact negativ deloc neglijabil asupra bugetului sănătăţii, şi a bugetului de stat în general.

Astfel, în ultimul raport anual, publicat recent, Curtea de Conturi menţionează că au fost identificate plăţi necuvenite, în sumă estimată la 2,9 milioane de lei, reprezentând pensii pentru invaliditate de gradul I, gradul II şi de urmaş, plătite persoanelor care realizau concomitent venituri de natură salarială şi din activităţi independente, pensii anticipate şi anticipate parţial. La aceasta s-a adăugat, în Timiş şi alte câteva judeţe, plata nelegală a unor indemnizaţii de însoţitor acordate persoanelor cu handicap grav, care au şi calitatea de pensionari de invaliditate gradul I cu însoţitor, prin încasarea din două surse a indemnizaţiei de însoţitor, atât din bugetul asigurărilor sociale de stat, cât şi din bugetele locale.

Reţetele pentru morţi au continuitate

Nici la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate lucrurile nu stau cu mult mai bine în ceea ce priveşte gestionarea unor fonduri publice. La nivel naţional, Curtea de Conturi susţine că s-a descoperit că nu a fost monitorizat modul de validare şi decontare a unor servicii medicale raportate de furnizorii de servicii medicale şi produse farmaceutice pe baza contractelor încheiate de Casele de Asigurări de Sănătate judeţene cu aceştia, în sumă de 3,6 milioane de lei. Acestora li se adaugă „validarea unor servicii medicale raportate de furnizorii de servicii medicale din ambulatoriu, precum şi a unor prescripţii de medicamente eliberate de către furnizorii de produse farmaceutice raportate pe numele unor persoane decedate.”

Şi dacă s-au eliberat reţete pentru morţi, şi în cazul viilor s-au înregistrat fenomene spectaculoase, cum ar fi prestarea de servicii medicale pentru unii pacienţi şi în ambulatoriu, şi în spital, în acelaşi timp, deşi aceştia nu puteau fi simultan în două locuri. Astfel, raportul de control evidenţiază „validarea unor servicii medicale ca fiind prestate în ambulatoriu, de către medicii de familie şi a unor prescripţii medicale emise pe perioada în care pacienţii figurează ca fiind internaţi în spitalizare continuă, în sumă estimată la 2,8 milioane de lei, din care, până la data auditului, au fost efectuate plăţi către furnizorii de medicamente şi prestaţii medicale aflaţi în contract cu casele teritoriale, în valoare estimată la 1,1 milioane de lei”.

În ceea ce priveşte Timişul, raportul Curţii de Conturi menţionează plăţi nelegale, în sumă de 6,7 milioane de lei, pentru servicii acordate în baza documentelor internaţionale, unor persoane care nu aveau calitatea de asigurat. În acest caz, probabil că este vorba de „emigranţii de serviciu”, care s-au tratat în străinătate şi au solicitat decontarea tratamentului, deşi nu aveau calitatea de asigurat.

Şi tot în Timiş Curtea de Conturi raportează „validarea nelegală a prescripţiilor medicale, cu compensare 90% din preţul de referinţă al medicamentelor, pensionarilor care beneficiază de pensii de până la 700 lei, şi care realizau venituri şi din alte activităţi”.

Fenomenul de dedublare a pacienţilor a fost remarcat şi pe plan local, inspectorii finciari precizând că s-a descoperit „validarea şi decontarea unor servicii medicale (asistenţă medicală primară, îngrijiri la domiciliu şi servicii paraclinice), ca fiind prestate pacienţilor înregistraţi, în acelaşi timp şi în aceeaşi perioadă, în spitalizare continuă, în sumă de 1,2 milioane de lei (la Casele de Asigurări de Sănătate din Alba, Arad, Argeş, Bihor, Buzău, Dolj, Gorj, Prahova, Mureş, Satu Mare, Suceava, Timiş, Teleorman şi Vrancea).”

După cum s-a întâmplat şi în urmă cu câţiva ani, fenomenul de prescriere a unor reţete pentru persoane decedate pare să revină în actualitate şi în Timiş. Astfel, se consemnează „decontarea unor medicamente compensate în tratamentul ambulatoriu şi a unor servicii paraclinice, în baza reţetelor prescrise de medicii de familie unor persoane care, la data emiterii acestora, erau decedate (la Casele de Asigurări de Sănătate din Arad, Argeş, Buzău, Constanţa, Cluj, Dolj, Mureş, Prahova, Satu Mare, Timiş şi Teleorman)”.

Aceste nereguli se adaugă celor descoperite tot de Curtea de Conturi care într-un raport făcut public recent, analizând „Performanţa privind unele programe de sănătate, derulate în perioada 2011 – 2012 la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate”, a ajuns la concluzia că problemele legate de asigurarea finanţării au fost accentuate nu o dată de situaţii anormale. Unul dintre principalele programe analizate este cel destinat bolnavilor cu HIV-SIDA, program pe care se şi atribuie sume destul de mari, pentru că medicamentele ce trebuie asigurate lunar acestei categorii de bolnavi sunt extrem de scumpe. Curtea de Conturi a constatat la subprogramul de tratament al persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratament postexpunere că, la fel ca în cazul Programului naţional de oncologie, unităţile sanitare au achiziţionat acelaşi tip de medicament la preţuri diferite şi prin intermediul unor proceduri de achiziţie diferite. Timişoara este indicată ca exemplu „aşa nu”, inspectorii Curţii de Conturi stabilind că, în 2012, Spitalul Clinic de Urgenţă din Constanţa a achiziţionat un medicament la preţul de 49,55 lei, în timp ce Spitalul de Copii „Louis Ţurcanu”, din Timişoara, l-a achiziţionat cu 61,44 lei, adică mai mult cu aproximativ 20%. Curtea de Conturi precizează că, având în vedere costul medicamentelor (în funcţie de preţul de achiziţie cel mai mic), din economia totală estimată de 9,74 milioane de lei s-ar fi putut asigura în aceste condiţii, tratamentul pentru 336 de pacienţi (având în vedere că pentru anul 2012 costul mediu pe pacient pe an stabilit a fost de 29.000 de lei).

Lider Sanitas: „Banii alocaţi Sănătăţii şi aşa nu ajung”

Medicul Liviu Cârstea, liderul judeţean al Federaţiei Sanitas, spune că, în condiţiile în care sumele alocate sistemului sanitar în Timiş sunt insuficiente, existenţa unor cazuri de gestionarea necorespunzătoare a acestor resurse agravează şi mai mult situaţia. „Oricum, banii alocaţii Sănătăţii nu ajung. Iar atunci când sunt şi probleme legate de justa lor utilizare, lucrurile nu au cum să meargă bine. Însă dincolo de aceste greşeli şi anomalii, sunt şi motive obiective care justifică faptul că banii nu ajung – aparatura este scumpă, mentenanţa la fel, costurile administrative şi logistice cresc de la lună la lună. Timişul are noroc că, în acest an, pentru spitale, a primit un procent mai mare, de 45% din total finanţării. Dacă mai rămânea Eugen Nicolăescu la sănătate, majoritatea finanţărilor se duceau în zona medicinei de familie, deşi, sub raportul performanţei, nu cred că se pot pune pe picior de egalitate medicina de familie şi spitalele”.