A trecut un an de când Primăria Timişoara a supus atenţiei Consiliului Local proiectul deja celebrei Clădiri educaţionale multifuncţionale de la Grădina Zoologică, cea despre care consilierii locali spuneau că e mai scumpă decât un aquapark. Atunci, primarul Timişoarei spunea că preţul i se pare exagerat, şi se promitea o revizuire a devizului pentru acest imobil. Lucru care nu s-a mai întâmplat. Dimpotrivă, aşa cum reiese dintr-un proiect de hotărâre de consiliu local, făcut public recent, devizul, şi aşa astronomic, al clădirii ar mai putea creşte în perioada următoare.

Un an fără nimic concret

Un proiect ceva mai vechi al Primăriei Timişoara, legat de realizarea la Grădina Zoolo­gică a unei clădiri educaţionale, a generat încă de acum un an discuţii în contradictoriu şi controverse în Consiliul Local. Mai mulţi aleşi locali spuneau atunci, şi spun şi acum, că pre­ţul pe metru pătrat construit al respectivei investiţii este aproa­pe dublu faţă de preţul pieţei şi că soluţiile tehnice aferente proiectului sunt scumpe şi in­efi­ciente. Grosul finanţării ur­mează să fie prevăzut anul vii­tor, când Primăria Timişoara va trebui să dea 3,5 milioane de lei, iar Ministerul Mediului, 2,4 milioane de lei. Astfel, prin bu­getul anunţat deja, valoarea totală a proiectului este 6,3 mi­lioane de lei (respectiv, 1, 3 mi­lioane de euro). Deşi până şi conducerea Primăriei Timişoa­ra a considerat preţul mare, şi a solicitat o revizuire a devi­zu­lui aproximat pentru con­struc­ţia acestui imobil, acest lucru nu s-a mai întâmplat.

La următoarea şedinţă de plen consilierilor locali li se cere aprobarea bugetului multi­anual necesar implementării, cu acelaşi buget controversat şi contestat de mai mulţi aleşi locali timişoreni. Mai mult, s-ar putea ca devizul chiar să creas­că, nu să scadă, având în vede­re că a fost reactualizată docu­mentaţia tehnico-economică pen­tru realizarea obiectivului de investiţie “în vederea con­for­mării cu standardele, nor­mele tehnice privind proiecta­rea şi realizarea lucrărilor de  con­struc­ţii şi a legislaţiei în vigoare”.

Ca atare, s-au stabilit o serie de elemente adiacente şi suplimentare, printre care se numără actualizarea proiectu­lui tehnic, caietelor de sarcini, a detaliilor de execuţie şi a de­vizelor, reproiectarea completă a instalaţiilor electrice, “de­oarece s-au modificat normele tehnice care le înlocuiesc şi/sau completează pe cele vala­bile”, adaptarea la soluţii eco­logice privind asigurarea apei calde menajere şi încălzirii, eficientizarea energetică şi ecologică conform normelor U.E., introducerea sistemului KNX de coordonare a tuturor in­stalaţiilor şi respectarea Or­dinului pentru modificarea Reglementării tehnice privind calculul termotehnic al ele­mentelor de construcţie ale clădirilor. La acestea se adaugă elaborarea planşelor de dotări pentru piese de mobilier, ele­mente de inventar gospo­dă­resc, dotări PSI, dotări nece­sare securităţii muncii, alte dotări necesare în funcţie de specific, precum şi cheltuielile legate de taxele şi contribuţiile privind taxa pentru inspecţia în construcţii (cu o marjă gene­roa­să, între 0,1% şi 0,7%) şi con­tribuţia pentru Casa Socială a Constructorilor (0,5%), taxe şi contribuţii care, spun chiar ini­ţiatorii proiectului, nu au fost in­cluse în documentaţia tehni­co-economică iniţială. Şi aceas­tă nouă documentaţie a fost supusă reautorizării Romsilva, prin Direcţia Silvică Timiş, şi Ministerului Culturii. Astfel, în loc ca devizul respectiv să sca­dă, acesta ar putea creşte, ceea ce arată că, la fel ca în cazul multor alte proiecte controver­sa­te, toate discuţiile şi certurile din Consiliul Local au fost inutile.

Consilier local: “Clădirea are un preţ pe metrul pătrat mai mare ca un hotel de cinci stele”

Consilierul local P.D.-L. Ştefan Constantin Sandu susţine că, deşi au existat con­troverse legate de acest pro­iect, încă de când a fost pre­zentat Consiliului Local, preţul prezentat iniţial nu a mai scă­zut, în ciuda pro­misiunilor Pri­măriei. “Ni s-a spus că preţul va scădea şi cu 50% la atribuirea lucrărilor. Până la urmă, preţul pe metrul pătrat pentru acel imobil depăşeşte 1.600 de euro, ceea ce este enorm. Este preţul pe metrul pătrat pentru con­struirea unui hotel de cinci ste­le. La ultima şedinţă de plen chiar s-a spus că Primăria a avut re­zerve la achiziţionarea unui imo­bil cu un preţ de 360 de euro pe metrul pătrat, dar construieşte la un preţ de cinci ori mai mare, fără a include valoarea tere­nului”, spune consilierul local.

Dotări considerate extravagante

Proiectul Primăriei Timi­şoa­ra, legat de realizarea la Grădina Zoologică a unei clădiri educaţionale, a rămas neschim­bat şi după rectificarea buge­tului Municipalităţii. La un sim­plu calcul al suprafeţei con­struite, care este de 471 de me­tri pătraţi, iar desfăşurată, de apro­ximativ 1.000 de metri pătraţi, cu tot cu sală multifuncţională, cu ame­najările exterioare, cu diverse parcări, rezultă, spune grupul de consilieri P.D.-L., un cost de peste 1.600 de euro pe metrul pătrat. Or, un metru pă­trat de clă­dire rezidenţială este actual­mente 860 de euro.

Conform unor aleşi locali, la acest preţ se puteau ridica două clădiri. O parte dintre cei care au cerut lămuriri legate de acest proiect l-au comparat cu un aqualand terminat recent la Oradea, cu opt bazine încălzite, to­bogane, aparat de făcut va­luri şi alte dotări scumpe, care a costat aproxi­ma­tiv 1.000 de euro pe metrul pă­trat.

Reprezentanţii Direcţiei de Mediu au precizat că, iniţial, proiectul era prevăzut în roşu şi că, ulterior, au apărut diferenţe de preţ date de faptul că imobi­lul este… mobilat. În plus, au pre­cizat aceştia, pentru realiza­rea sticlei acvariilor şi terariilor sunt doar doi furnizori în Euro­pa, ceea ce, susţin ei, ridică preţul.

Însă chiar şi folosirea aces­tor materiale extrem de greu de găsit nu li s-a părut consilie­rilor plauzibilă raportată la pre­ţul total calculat.

Acest preţ i s-a părut mare şi primarului Nicolae Robu, care a declarat într-o şedinţă de plen: “Este un proiect pentru ca­re s-a obţinut finanţare în anu­mite condiţii şi el trebuie ma­terializat, altminteri se iese din graficul de finanţare şi se pierd toţi banii. Îmbunătăţirile pot fi aduse din mers şi eu chiar voi urmări să se aducă aceste îmbu­nătăţiri, desigur cu altă finan­ţare, pentru că, din păcate, nu mai putem acum să mo­di­ficăm proiectul în formula pen­tru ca­re s-au obţinut banii pen­tru el”.  

Încă din 2008, Direcţia de Mediu a Primăriei a promovat acest proiect legat de realizarea acestei clădiri educaţionale în cadrul Grădinii Zoologice din Timişoara. De atunci, devizul proiectului nu s-a modificat prea mult, deşi preţurile de pe piaţa imobiliară şi a construcţiilor s-au schimbat foarte mult, în sensul unor scăderi semnificative de tarife. Proiectul a fost readus în actualitate în 2013, când s-a rea­lizat reactualizarea documenta­ţiei din 2008, aşa cum s-a întâm­plat în cazul multor studii de fezabilitate sau prefezabilitate. 

Un alt aspect controversat legat de acelaşi proiect este soluţia de încălzire, respectiv o centrală cu peleţi. Mai mulţi con­silieri locali susţin că ar fi tre­buit să se fi folosit o pompă de căldură, eventual cu panouri solare, care să aibă aport la în­călzire, sau chiar că o centrală pe lemne era o soluţie mult mai convenabilă, în condiţiile în care Primăria plăteşte sume de ordinul sutelor de mii de lei pentru tăieri de corecţie anua­le, la arborii din oraş, deci ar fi existat fără probleme com­bustibil gratis din această sursă pentru o centrală pe lemne.

Primarul le-a dat drep­tate consilierilor locali care au con­testat această soluţie de în­căl­zire aleasă pentru noua clă­dire, precizând: „Sigur că ar fi bine să se vină cu aceste soluţii mai moderne, cu pompe de căl­dură cu celule fotovoltaice, pen­tru a asigura cheltuieli de func­ţiona­re cât mai mici. Asta şi eu cred că ar fi binevenit. Dar pu­tem să-l completăm cu o sus­ţinere din venituri proprii, ca să asigu­răm acele cheltuieli de func­ţio­nare cât mai reduse”.

O altă componentă care a generat semne de întrebare este izolarea termică. Grupul de consilieri P.D.-L. susţine că, în devizul prezentat, izolaţia pe anumite porţiuni a clădirii este de 10 – 15 cm polistiren extru­dat. Or, nu se ştie dacă se gă­seşte polistiren extrudat de 10 – 15 cm în România, pentru că nu se foloseşte decât la comandă şi numai în sandvici cu alumi­niu, în niciun caz la o clădire de terariu sau de locuit. Conform aleşilor locali, acest tip de polisti­ren trebuie adus pe comandă specială din Austria, şi nu e normal să se aleagă o astfel de soluţie, nejustificată din punct de vedere al costurilor şi utili­tăţii, pentru o clădire realizată din bani publici.

Reprezentanţii Direcţiei de Mediu au precizat în acest co­text că, pur şi simplu, aceasta a fost soluţia aleasă de proiectant: „Din punct de vedere al izola­ţiei, am chemat proiectantul care a ales soluţia tehnică. Noi am scos la licitaţie acest ser­vi­ciu, iar experţii au stabilit datele acestea după ce au făcut nişte evaluări tehnice”.