Consiliul Judeţean Timiş anunţa, în vara lui 2013, că va intra într-un parteneriat public-privat pentru construirea unui campus spitalicesc la Giroc. Mai mult, a decis să înceapă demersurile pentru amenajarea terenului pe care urmează să se realizeze investiţia, prin investiţii de infrastructură şi demolări, deşi, conform unor consilieri judeţeni, nu s-au lămurit aspecte importante legate de acest parteneriat. În plus, dacă proiectul se va concretiza sub forma anunţată de conducerea C.J. Timiş, respectiv o combinaţie între sistemul privat şi cel de stat, având în vedere că, pe judeţ, există aprobat un număr fix de paturi de spital, deschiderea noului spital ar putea presupune închiderea secţiilor unor unităţi spitaliceşti de stat.

Un normativ fără “plus-minus”

Pe lângă incertitudinile legate de forma de organizare şi chiar existenţa spitalului preconizat a se construi la Giroc, şi pentru care Consiliul Jude­ţean Timiş s-a grăbit să demareze inves­tiţii, problema noii unităţi spitaliceşti mai vizează un aspect despre care nu s-a discutat aproape deloc. Prin ordin al Ministerului Sănătăţii, de ani buni există aprobat pentru fiecare judeţ un număr maxim de paturi de spital pen­tru care spitalele de stat pot încheia contracte de furnizare de servicii spita­liceşti decontate de către Casa de Asi­gurări de Sănătate. Cu alte cuvinte, fie­care judeţ are un asemenea număr fix de paturi alocate, care nu poate fi de­păşit. Acest număr se referă la numă­rul de paturi pentru care se asigură finanţarea din fonduri publice, fără a îngrădi posibilitatea funcţionării struc­turilor spitaliceşti cu un număr mai mare de paturi finanţate din alte surse.

Pentru Timiş, acest număr – apro­bat prin Ordinul 1268/2012, privind aprobarea detalierii pe judeţe a numă­rului total de paturi, pe anul 2013, din uni­tăţile sanitare publice şi private pentru care Casele de Asigurări de Sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti este de 5.404 paturi. Un număr insuficient în raport cu solicitările de internare, care se estimează că sunt peste 10.000 pe lu­nă, însă trebuie respec­tat din raţiuni legate de finanţare.

Or, în cazul spitalului ce se doreş­te a fi construit în Giroc, nu se poate concepe varianta în care va funcţiona doar ca unitate spitalicească în sistem privat, pentru că atunci ar însemna că administraţia judeţeană sprijină o uni­tate privată. Însă, la o asemenea am­ploare a investiţiei, crearea unui nu­măr mare de paturi pentru care se pot încheia contracte de furnizare de ser­vicii medicale spitaliceşti cu C.A.S. ar însemna că ele trebuie desfiinţate din altă parte, pentru a nu se depăşi numă­rul de paturi de spital finanţate din bu­getul de stat. Ceea ce înseamnă că apa­riţia acestui spital, în această formă, ar putea duce la reduceri importante ale numărului de paturi sau chiar la des­fiin­ţarea unor secţii din spitalele de stat existente. Lucru care nu ar fi de dorit, în varianta în care există experienţă, tradiţie şi specialişti pe majoritatea secţiilor spitalelor din Timiş, iar o astfel de permutare ar încuraja exodul perso­nalului medical, care şi aşa a luat am­ploare în ultimii ani.

“A rămas valabil acel normativ legat de numărul de paturi pentru care se pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti la nivel de judeţ”, precizează prof. dr. Virgil Păunescu, consilier prezidenţial la Departamentul de Sănătate Publică.

Pe lângă această problemă, legată de faptul că nu se ştie cu claritate sub ce formă va funcţiona acest spital, exis­tă şi chestiunea acestui număr limitat de paturi la nivelul spitalelor, pentru care se pot încheia contracte cu Casa Jude­ţeană de Asigurări de Sănătate, spune şi medicul Georgeta Rus, consilier judeţean P.D.-L. “Or, dacă, să presupu­nem, s-ar crea 300 de paturi cu servicii de furnizare de servicii medicale spi­taliceşti în acest nou spital, este clar că ar trebui desfiinţate aceste paturi din alte spitale de stat de aici din Timiş, sau s-ar putea desfiinţa secţii întregi”, explică Georgeta Rus.

O lege în aşteptare

Între timp, conducerea C.J. Timiş susţine că aşteaptă adoptarea Legii parteneriatului public-privat, care în prezent se află în Parlament, pentru ca proiectul legat de complexul spitali­cesc din Giroc să prindă contur. “Nouă ni s-a spus că până la sfârşitul anului 2013 este aprobată de Parlament, dar anul a trecut. Nu avem ce face, am discutat cu investitorii şi, în principiu, sunt de acord să mai aştepte”, declară preşedintele C.J. Timiş, Titu Bojin. Lucru de natură să sugereze că aştep­tările legate de obţinerea de profit în urma acestei investiţii sunt pe măsură.

Consilierul Georgeta Rus susţine că acest parteneriat se bazează pe o lege care nu există: “Conform poziţiei C.J. Timiş, până nu se definitivează această lege, parteneriatul nu poate demara. Este adevărat că până acum  C.J. Timiş a mai fost angrenat în par­teneriate public-privat, dar ele s-au fă­cut pe baza unui regulament punc­tual, personalizat, şi, de regulă nu au avut o finalitate prea bună”.

La rândul său, consilierul P.N.L. Gheorghe Bologa, preşedintele Comisiei Economice a C.J. Timiş, declară că se aşteaptă adoptarea acelei legi. “Ni s-a spus că luna aceasta sunt şanse să se voteze. Există o lege veche care reglementează parteneriatul pu­blic-privat, însă mai mult încurcă lu­crurile”, mai spune Gheorghe Bologa.

O investiţie cu multe semne de întrebare

Consorţiul american PMG vrea să construiască un spital cu 600 de paturi şi cu dotări moderne. Pe lângă spital, ar urma să se ridice o grădiniţă pentru copiii angajaţilor, dar şi o şcoală pentru asistente şi îngri­jitoare. Investiţia to­tală s-ar ridica la 300 de milioane de euro. Spitalul va bene­ficia de multe sec­ţii, iar la unele spe­cializări repre­zentanţii consorţiului PMG vor să fie centru de excelenţă. 

Conform declaraţiilor de până acum ale oficialilor administraţiei judeţene, după recuperarea investiţiei, C.J. Timiş va deţine 40% din lucrare, iar 60% va reveni consorţiului. De aseme­nea, după 30 de ani, firma PMG se retrage complet şi va transfera dreptul de proprietate judeţului. Pentru această investiţie partenerii de peste Ocean vor asigura finanţarea, iar C.J. Timiş ar ur­ma să contribuie cu terenul şi infra­structura, respectivul campus urmând a fi amenajat pe locaţia fostei unităţi militare din Giroc.

În luna octombrie 2013, deşi mai mulţi consilieri locali au susţinut că nu s-au lămurit aspecte esenţiale legate de acest parteneriat, care trebuie clarifi­ca­te înainte de a începe orice fel de in­vestiţii, C.J. Timiş a decis să demareze lucrările în zonă, aprobând în primă fază un proiect de hotărâre privind demolarea unor construcţii. Cu aceas­tă ocazie, în C.J. Timiş s-a precizat că, fiind vorba despre un parteneriat pu­blic-privat, este important să se capita­lizeze toate intervenţiile pe acest pro­iect, „de la motorină până la demo­la­rea clădirilor”. La aceste intervenţii, preşedintele administraţiei judeţene, Titu Bojin, a precizat că speră să fie aşa, menţionând că, „în caz contrar, nu facem parteneriatul”. Întrebat care este garanţia că acest consorţiu va rea­liza investiţia, Titu Bojin a mai decla­rat: „Garanţia va fi în momentul în ca­re atât dumneavoastră, cât şi ceilalţi membri veţi semna acordul cu aceştia. Noi le punem la dispoziţie zece hectare de teren şi asigurăm infrastructura. Pe terenul nostru există nişte clădiri care, indiferent dacă facem spitalul sau facem altceva, ele trebuie demolate”.

Unii consilieri judeţeni spun că mai trebuie clarificate chestiuni impor­tante înainte ca la nivelul C.J. Timiş să fie demarat acest parteneriat. Ei susţin că nu s-au lămurit în privinţa unor as­pecte importante, şi aşteaptă să se mai vină cu informaţii noi. Astfel, trebuie să se clarifice foarte bine dacă servi­ciile asigurate de respectivul spital se vor adresa unei categorii largi de popu­laţie, şi trebuie lămurită relaţia con­tractuală a acestui spital cu Casa Na­ţională de Asigurări de Sănătate. Con­form aceloraşi aleşi judeţeni, C.J. Timiş pune la dispoziţie un teren valoros şi infrastructura aferentă, şi, pentru că este vorba de un parteneriat, trebuie să existe şi nişte obligaţii, dar şi nişte drep­turi clare. Din punctul acestora de vede­re, C.J. Timiş ar trebui să intre în acest parteneriat doar dacă unitatea spitali­cească va avea o adresabilitate largă.

Şi, pentru că există la C.J. Timiş ex­perienţa unor parteneriate public-private care nu s-au sfârşit bine, ace­iaşi consilieri judeţeni au solicitat să se precizeze dacă managementul va fi asigurat de corporaţie în proporţie de 100%, şi dacă da, atunci care ar fi şan­sele ca serviciile medicale oferite să fie şi în relaţii contractuale cu C.N.A.S.