Curtea de Conturi făcea public, recent, un raport care descrie modul catastrofal în care au fost gestionate, inclusiv în vestul ţării, contracte de cesionare a unor zăcăminte minerale. Raportul se baza şi pe un control al Corpului de Control al Cabinetului Ponta, din 2015, care, după ce a constatat abateri, nu a dispus şi nu a urmărit măsuri de remediere.

Încălcări ale legii, fără urmări

TIMPOLIS publica recent date dintr-un raport al Curţii de Conturi care arăta modul dezastruos în care au fost gestionate, inclusiv în Timiş, contracte de concesiune de zăcăminte minerale. Respectivul raport pleca de la un control făcut de Corpul de Control al primului-ministru Victor Ponta, în anul 2015.

Atunci, în urma controlului, se arăta că la titularii de licenţe verificaţi s-au evidenţiat diferenţe semnificative între redevenţele achitate şi cele care ar fi trebuit achitate, în valoare de peste 37 de milioane lei.

În urma aceluiaşi control se stabilea că doar unul dintre cei 69 de titulari de licenţe verificaţi prin sondaj a achitat în termen legal redevenţele pentru activitatea minieră, în timp ce aproape jumătate nu au achitat vreodată această taxă, iar aproape 80% din cele aproximativ 500 de amenzi aplicate în perioada 2010 – 2014 de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, pentru încălcarea dispoziţiilor legale în domeniul activităţii miniere sau petroliere, au rămas neachitate.  

După aceste concluzii, valabile şi în cazul unor contracte de concesiune de zăcăminte minerale din Banat, normal ar fi fost ca reprezentanţii Corpului de Control al premierului Victor Ponta să ceară ANRM măsuri rapide de remediere. Lucru care nu s-a întâmplat, aşa cum reiese dintr-o informare făcută zilele trecute de oficialii Cabinetului Dacian Cioloş.

Potrivit răspunsului la o interpelare pe această temă, transmisă unui senator de Bihor, Gavrilă Ghinea, de către reprezentanţii Guvernului Dacian Cioloş, controlul făcut de Corpul de Control al premierului Victor Ponta nu a avut urmări: „Corpul de Control al primului-ministru Victor Ponta nu a propus măsuri de remediere a deficenţelor şi nu a monitorizat implementarea acestora. În consecinţă, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale nu a transmis Guvernului stadiul recuperării redevenţelor restante.”

Probleme multe şi în Banat

În aceste condiţii, s-a ajuns la situaţii precum cele descrise de Curtea de Conturi în vestul ţării, în care concesionarii din Timiş a nouă licenţe de exploatare au refuzat să ia la cunoştinţă că trebuie să plătească o redevenţă mai mare şi nu au plătit niciun leu în plus. Iar strategia a funcţionat.

Astfel, Curtea de Conturi a constatat neactualizarea nivelului redevenţei miniere pentru 64 de licenţe miniere, ca urmare a neîncheierii de acte adiţionale de actualizare a nivelului redevenţei miniere, în cuantumul (de 10%) reglementat prin OUG 101/2007. Printre agenţii economici care au fost notificaţi, dar care au refuzat să încheie acte adiţionale de actualizare a redevenţei miniere, şi implicit nu au achitat redevenţa minieră în cuantumul stabilit de legislaţia în vigoare se numără şi cei nouă titulari de licenţe de exploatare din judeţ.

„Consider că zăcămintele naturale ale Timişului trebuie exploatate cu maximă eficienţă, în condiţii profitabile pentru stat. Realizarea unor noi prospecţii, cu echipamente mai performante, ar putea releva existenţa unor zăcăminte importante de petrol şi gaze naturale, ţinând cont că în multe zone prospecţiunile făcute sunt destul de vechi, iar prin 1986-1987 Timişul era indicat ca un judeţ care asigură 11% din producţia de petrol a României”, spune prof. univ. dr. Petru Urdea, de la Departamentul de Geografie al Universităţii de Vest.