Invocând o posibilă situaţie de incompatibilitate, Consiliul Judeţean Timiş va achiziţiona în perioada următoare servicii de reprezentare juridică, din partea unor avocaţi sau a unor case de avocatură, într-un proces cu… propriii angajaţi.

Contract pe bani publici pentru un proces cu miză legată de bani publici

Pentru următoarea şedinţă de plen Consiliul Judeţean Timiş a pregătit pentru aprobare un proiect ce prevede achiziţionarea de servicii juridice în vederea reprezentării CJ Timiş şi a preşedintelui acestuia în faţa instanţelor de judecată.

Prin acest proiect se doreşte oficializarea achiziţionării de servicii juridice de consultanţă şi reprezentare a CJ Timiş în două litigii având ca obiect reîncadrarea angajaţilor din instituţie – funcţionari publici şi personal contractual – şi plata drepturilor salariale neacordate conform prevederilor legale, fiind vorba în special de celebrele măsuri luate în perioada de austeritate de după criza economic.

Foarte interesant este faptul că prin acelaşi proiect este împuternicit personal preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, să negocieze şi să încheie contractul de reprezentare juridică.

Miza procesului este consistentă, fiind vorba, pe lângă reîncadrări, de “calcularea şi plata drepturilor salariale cuvenite şi neacordate, în baza acestor prevederi legale, pe trei ani în urmă de la data introducerii acţiunii şi în continuare”.

Nevoia angajării unor reprezentanţi externi în acest proces al angajaţilor cu CJ Timiş este motivată cu prevederi din Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. În această lege se stipulează că funcţionarul public este în conflict de interese dacă interesele sale patrimoniale pot influenta deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice. În plus, se mai arată în această lege, în cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct.

Astfel, având în vedere că în acţiunea ce va fi promovată în instanţă, toţi angajaţii, consilieri juridici ai Serviciului Juridic şi Contencios, inclusiv şeful serviciului vor avea calitatea de reclamanţi, aceştia susţin că nu vor putea apăra în instanţă interesele CJ Timiş, fiind în situaţia de conflict de interese. De aceea, “ei nu vor putea acorda consultanţă, asistenţă şi nici nu vor putea reprezenta în instanţă Judeţul Timiş, în litigiul cu instituţia”.

Cumpărarea direct de servicii este şi ea justificată prin faptul că, potrivit prevederilor privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, în cazul în care autoritatea contractantă atribuie un contract ce are ca obiect prestarea de servicii cum sunt  serviciile juridice, atunci obligaţia de a aplica ordonanţa de urgenţă se impune numai pentru contracte a căror valoare este mai mare sau egală cu 130.000 de euro.  

“În situaţia în care se doreşte asigurarea consultanţei, asistenţei şi reprezentării din punct de vedere juridic a Judeţului Timiş în litigiu, este necesară supunerea spre aprobarea consiliului judeţean a unei propuneri de achiziţionare a acestor servicii, urmând ca achiziţionarea serviciilor juridice să se facă ulterior promovării în instanţă a acţiunii”, se menţionează în proiect.

Precedente nefericite

Consilierul judeţean PNL (fost PDL) Tiberiu Lelescu spune că, în ultima perioadă, CJ Timiş a avut parte de destule procese cu miză mare pierdute în instanţă: “Cel mai cunoscut exemplu este cel al procesului cu fostul vicepreşedinte, pe care CJ Timiş l-a pierdut. Iar acum sunt probleme destul de mari cu finanţarea Poli care, de asemenea, anunţă procesele destul de grele”.

Pe segmentul reprezentării instituţiei în proces cu propriii angajaţi, există un precedent local nu foarte fericit, din perioada fostei administraţii, atunci când Curtea de Conturi preciza că, într-un proces le­gat de acordarea unor sporuri salariale în care, teoretic, Pri­măria era în litigiu cu propriii angajaţi, apărarea instituţiei nu a fost corespunzătoare. Se spe­ci­fica în acel raport că o serie de funcţionari ai Primăriei “nu au respectat prevederile legale, în sensul că prin această acţiu­ne, neuzitând de toate căile de atac, s-au situat într-o poziţie de conflict de interese în dubla ca­litate a acestora de reprezen­tanţi ai intereselor autorităţii locale în utilizarea legală şi eficientă a resurselor bugetului local, pe de o parte, respectiv în calitatea de persoane direct interesate ca beneficiari în pri­mirea acestor drepturi salaria­le, pe de altă parte”. Era vorba în acest caz de suplimentul pos­tului şi suplimentul treptei de salarizare şi doar pe un singur caz Curtea de Conturi constata un prejudiciu de 137.144 de lei, în privinţa căruia nu s-a mai pre­ci­zat dacă a fost sau nu recuperat.