Şi în 2015 , la fel ca anul trecut, proprietarii de clădiri istorice care ar fi trebuit, în caz de vânzare, să ceară acordul preliminar al Consiliului Judeţean, pot să-şi înstrăineze liniştiţi imobilele. Şi asta pentru că administraţia judeţeană renunţă pentru tot anul la exercitarea dreptului de preemţiune.

O decizie ciudată

Exact ca anul trecut, Consiliul Judeţean Timiş anunţă la începutul acestui an că intenţionează să renunţe la exercitarea dreptului de preemţiune la intenţiile de înstrăinare a imobilelor cu destinaţie de locuinţe. “Ţinând cont că termenul de 15 zile pentru exercitarea dreptului de preemţiune de către Judeţul Timiş este scurt şi nu se poate prezenta plenului Consiliului Judeţean toate solicitările persoanelor fizice de pe raza judeţului, propunem ca în anul 2015, pentru imobilele cu destinaţia de locuinţe, Judeţul Timiş să nu îşi exercite dreptul de preemţiune şi, totodată, să se împuternicească Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, domnul Titu Bojin si aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean Timiş sa semneze adresele către petenţi privitoare la neexercitarea dreptului de preemţiune”, se specifică în propunerea CJ Timiş.

Administraţia judeţeană îşi motivează decizia prin faptul că nu are resurse disponibile, deşi, paradoxal, a propus zilele trecute să aloce fonduri din bugetul propriu pentru “forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, din bugetul propriu al Judeţului Timiş pe anul 2015”.

În acest an, timişenii care deţin imobile de patrimoniu şi doresc să le vândă nu mai trebuie să-şi facă griji legate de faptul că administraţia judeţeană îşi va exercita dreptul de preemţiune, adică acela de a cumpăra preferenţial, înaintea altor amatori, clădirile respective. CJ Timiş renunţă în avans la acest drept, pentru tot anul 2015. 

Potrivit Legii privind protejarea monumentelor istorice, Timişul, prin administraţia judeţeană, are drept de preemţiune la achiziţionarea monumentelor istorice care se află în proprietatea persoanelor fizice sau juridice. Astfel, proprietarii care intenţionează să vândă monumente istorice transmit serviciilor Ministerului Culturii înştiinţarea privind intenţia de vânzare. În cazul în care Ministerul Culturii şi Cultelor sau serviciile deconcentrate nu îsi exercită dreptul de preemţiune în termen de maximum 25 de zile de la data înregistrării înştiinţării, acest drept se transferă autorităţilor publice locale care îl pot exercita în maximum 15 zile.

“Nu e de mirare, cu un buget cu 20% mai mic”

Conform unor consilieri judeţeni din Opoziţie, era de aşteptat ca la CJ Timiş să se renunţe “din principiu” la exercitarea acestui drept, atâta vreme cât bugetul primit pe acest an este mult mai mic decât cel pe anul trecut. “Preemţiunea a devenit o formalitate în condiţiile în care resursele alocate de Guvern Consiliului Judeţean sunt în cădere liberă. Bugetul este cu 20% mai mic decât cel de anul trecut, iar banii pentru primării probabil că se vor împărţi direct de la minister sau de la Finanţe. Deci Consiliul Judeţean a devenit un soi de unitate de decor, şi probabil că dacă nu se lua acel credit, acum eram pe aproape de faliment. Programul de investiţii pe acest an va fi un dezastru, din cauza fondurilor mici alocate, iar deciziile sunt luate de nişte oameni care stau să plece din funcţie”, consideră Tiberiu Lelescu, consilier judeţean PDL.