Lista proiectelor finanţate cu credit judeţean, din nou modificată

Plen Consiliul Judetean Timis Foto Opinia TimisoareiConsiliul Judeţean Timiş contractat, în 2014, un credit de 200 de milioane de lei de la CEC, cu dobânzile aferente. Deşi considerat o formă de finanţare inoportună de unii consilieri judeţeni, creditul era justificat, printre altele cu necesitatea cofinanţării unor proiecte cu fonduri europene. Ulterior, lista s-a tot modificat, iar începutul de an aduce o nouă schimbare. Evident, în detrimentul cofinanţării unor proiecte europene pierdute pe parcurs.

 

Un an nou, o nouă schimbare

Printre primele proiecte propuse de Consiliul Judeţean Timiş pe 2016 se regăseşte şi o modificare a listei obiectivelor de finanţare stabilite la contractarea unui credit bancar de 200 de milioane de lei de către administraţia judeţeană, acum doi ani. Deşi la contractarea acestui credit se motiva necesitatea accesării sale prin nevoia de cofinanţare a unor proiecte cu fonduri europene, până la urmă se poate constata că din aceşti bani s-au realizat mai degrabă reparaţii la drumuri judeţene, lucrări care ar fi trebuit să se realizeze cu bani de la Guvern, nu cu fonduri împrumutate cu dobândă de la bancă. Acum această tendinţă este confirmată, fără niciun fel de ascunzişuri de CJ Timiş, care şi-a şi intitulat această propunere de hotărâre „Proiect pentru înlocuirea proiectelor cu finanţare europeana cu proiecte proprii finanţate din împrumut şi aprobarea prelungirii perioadei de tragere din linia de credit contractată cu CEC Bank.”

Pierderea sau nerealizarea unor proiecte importante pentru Timiş, ce urmau a fi cofinanţate din acest împrumut – cum ar fi modernizarea Ambulatorului de specialitate al Spitalului Judeţean sau Parcul Tehnologic pentru Energie Alternativă –, este prezentată cu un ton optimist, precizându-se că “se înregistrează economii la proiectele europene finanţate din împrumut.”
Ca atare, în urma acestor “economii”, o parte din bani vor fi direcţionaţi spre reabilitări de drumuri judeţene, deşi aceste lucrări ar fi trebuit să fie realizate mai degrabă cu fonduri guvernamentale direcţionate de fostul Guvern Ponta, conform promisiunilor electorale aferente. Astfel că acum se vor aloca o parte din banii împrumutaţi sub formă de credit bancar către “obiective strategice” de tip ranforsare sistem rutier DJ 681 Drăgsineşti – Fârdea, asfaltare DJ 693B Iohanisfeld  – Ivanda, asfaltare DJ 609H Babşa – Ghizela sau reabilitare sistem rutier pe DJ 691A Maşloc – Remetea Mică.

“Realizarea acestor lucrări de investiţii (proiecte proprii) este impusă de starea tehnică necorespunzătoare a drumurilor judeţene, fapt ce împiedică desfăşurarea în bune condiţii de siguranţă şi confort a circulaţiei rutiere, planeitatea este total necorespunzătoare, iar elementele geometrice din plan, profil longitudinal şi profil transversal sunt neconforme categoriei funcţionale a drumurilor judeţene. Astfel, se constată necesitatea de a asigura resursele financiare pentru realizarea acestor lucrări de investiţii”, este motivaţia CJ Timiş pentru aceste finanţări.

Consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu susţine că acel împrumut a fost luat cu promisiunea că o cotă parte va fi folosită pentru cofinanţări de proiecte europene, dar aceste cofinanţări din lista iniţială s-au tot redus pe parcurs, unele proiecte fiind pierdute, iar altele, neconcretizate. “Se poate constata că, dincolo de reabilitările de drumuri, oportune şi necesare, această administraţie nu lasă în urmă nici măcar un obiectiv major – fie că vorbim de stadion, Intermodal, finalizarea inelului de centură şi aşa mai departe. S-au făcut investiţii de suprafaţă, la un nivel modest, nu foarte semnificativ”, mai spune Tiberiu Lelescu.

Un credit controversat

În urma unor demersuri îndelungate, începute în 2013, şi a unor scandaluri care au marcat ultimele şedinţe de plen, conducerea CJ Timiş a obţinut în 2014 ce şi-a dorit: undă verde pentru contractarea împrumutului de 200 de milioane de lei pentru finanţarea a diverse obiective considerate prioritare.

După ce mai mulşi aleşi judeţeni care se opun creditării au spus de mai multe ori că administraţia judeţeană nu ştia ce va face cu aceşti bani, conducerea CJ Timiş a publicat la un moment dat o listă cu proiectele pentru care vor fi folosiţi banii obţinuţi prin credit. Însă alocarea a fost estimativă.

Printre aceste proiecte enumerate se număra restaurarea şi repunerea în funcţiune a Castelului Huniade al Muzeului Banatului Timişoara, cu 28 de milioane de lei, Parcul Tehnologic pentru Energie Alternativă, cu 30 de milioane de lei, sau finanţarea cu 30 de milioane de lei a proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş”, centrat pe Deponeul de la Ghizela.

Apoi CJ Timiş a tot schimbat o parte din lista de proiecte de investiţii convenită iniţial, modificând obiectivele pentru care a luat bani împrumut de la CEC, motivând că, “în situaţia în care pe parcursul derulării finanţării rambursabile autorizate se produc modificări în derularea investiţiilor din cauza nerealizării parţiale sau totale a investiţiilor, acestea pot fi modificate cu alte proiecte de investiţii fără a fi necesară o nouă autorizare din partea Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale.”

Astfel, de exemplu, s-a decis încetarea contractului de finanţare şi începerea identificării altor surse pentru realizarea Centrului Judeţean Multifuncţional pentru Susţinerea Afacerilor Timişoara.

Print Friendly, PDF & Email