Asfaltări cu banii luaţi pe credit de CJ Timiş pentru proiecte europene

Consilierii judeţeni: „Se tot vehiculează nişte proiecte cu finanţare europeană care sunt eliminate pe rând”

asfaltareCreditul de 200 de milioane de lei, solicitat la începutul acestui an pentru obiective de investiţii considerate prioritare, continuă să fie utilizat pentru investiţii colaterale, care nu au fost cuprinse în lista de finanţări aprobată la contractarea creditului. Consilierii judeţeni susţin că nu este normal ca un credit luat cu intenţia de a fi folosit pentru finanţări europene să fie utilizat pentru asfaltări de drumuri judeţene, care ar trebui să fie realizate cu bani primiţi de la Guvern.

 

Lista de investiţii se schimbă din nou

Consiliul Judeţean Timiş a oficializat zilele trecute o nouă modificare a listei de investiţii ce trebuiau realizate cu creditul de 200 de milioane de lei contractat de administraţia judeţeană. De această dată au fost redistribuiţi aproape 7,5 milioane de lei pentru trei proiecte care prevăd toate reabilitări de drumuri judeţene. Astfel,  peste 750.000 de lei se alocă proiectului de asfaltare a DJ Balinţ – Nevrincea, Cliciova – Susani, pe o lungime de 8,56 kilometri, aproape 1,4 milioane de lei, asfaltării DJ Dobreşti – Ohaba, pe o lungime de 5,3 km, iar cu mai mult de 5,3 milioane de lei se vrea ranforsarea DJ Otveşti – Berini, pe o lungime de 6,38 kilometri.

Marius Martinescu portretReproşul principal adus conducerii CJ Timiş este că, deşi s-a venit cu promisiunea realizării unor investiţii majore, importante pentru judeţ, cu banii împrumutaţi, o bună parte din fondurile din acest an s-au alocat pentru reabilitări de drumuri judeţene, care trebuiau să se facă cu bani alocaţi de Guvern, nu cu împrumuturi pentru care CJ Timiş va plăti dobânzi ani buni şi care restrâng destul de mult capacitatea de îndatorare a administraţiei judeţene.

“Asta e strategia echipei conduse de Bojin. Când s-a luat creditul, s-a stabilit prin regulament că 60% din fonduri vor fi folosite pentru cofinanţări de proiecte europene, iar 40% pentru investiţii interne. De fapt, ce am constatat eu este că se menţin pe listă două-trei proiecte cu finanţare europeană, fără să existe intenţia de a fi demarate, efectiv. Şi, pe parcurs, ele sunt eliminate din lista de investiţii. S-a întâmplat deja de două ori acest lucru”, spune consilierul judeţean PNL Marius Martinescu.

Un credit cu multiple controverse

În urma unor demersuri îndelungate, începute în 2013, şi a unor scandaluri care au marcat ultimele şedinţe de plen, conducerea CJ Timiş a obţinut în 2014 ce şi-a dorit: undă verde pentru contractarea unui împrumut pentru finanţarea a diverse obiective considerate prioritare.

După ce mai mulşi aleşi judeţeni care se opun creditării au spus de mai multe ori că administraţia judeţeană nu ştie ce va face cu aceşti bani, conducerea CJ Timiş a publicat la începutul anului trecut o listă cu proiectele pentru care vor fi folosiţi banii obţinuţi prin credit. Însă alocarea a fost estimativă. Printre aceste proiecte enumerate se numără restaurarea şi repunerea în funcţiune a Castelului Huniade al Muzeului Banatului Timişoara, cu 28 de milioane de lei, Parcul Tehnologic pentru Energie Alternativă, cu 30 de milioane de lei, şi finanţarea cu 30 de milioane de lei a proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş”, centrat pe Deponeul de la Ghizela.

Inclusiv anul trecut CJ Timiş a schimbat o parte din lista de proiecte de investiţii convenită iniţial, modificând obiectivele pentru care a luat bani împrumut de la CEC. Motivaţia? “În situaţia în care pe parcursul derulării finanţării rambursabile autorizate se produc modificări în derularea investiţiilor din cauza nerealizării parţiale sau totale a investiţiilor, acestea pot fi modificate cu alte proiecte de investiţii fără a fi necesară o nouă autorizare din partea Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale.”

Astfel, de exemplu, s-a decis încetarea contractului de finanţare şi începerea identificării altor surse pentru realizarea Centrului Judeţean Multifuncţional pentru Susţinerea Afacerilor Timişoara. 

Redistribuirea de fonduri pentru reabilitare de drumuri judeţene este de natură să indice faptul că în Timiş nu mai există speranţe mari legate de primirea de bani de la Guvern, deşi aceste ivestiţii se făceau de obicei cu sume alocate special, prin ordonanţă sau hotărâre de guvern, din bugetul central.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro