Foto: Ciprian Hord / Grupul pentru Management și Mediere Culturală

Deviza Universității de Vest din Timișoara, „La UVT, Cultura este Capitală!”, a fost confirmat cu asupra de măsură în cele trei seri în care a găzduit conferințele Dilema veche, transmit reprezentanții universității. Care anunță că, anul viitor, acest eveniment va fi bine primit din nou la UVT.

Organizate la Universitatea de Vest din Timișoara de către Grupul pentru Management și Mediere Culturală și publicația de cultură Dilema veche, cu susținerea Fundației Alber, conferințele Dilema veche au adus la Timișoara, în perioada 23-25 iunie, personalități din domeniul culturii, artei vizuale, sociologiei, diplomației și jurnalismului. Discuțiile au atins o varietate de subiecte: tipuri de educație ale tinerilor din Antichitate până în prezent, sensuri ale maturității și imaturității, funcția ambivalentă a crizei, rolul televiziunii publice în contextul educației publicului, conflictele între generații.

În, prima zi, 23 iunie, publicul timișorean prezent în Aula Magna a UVT, dar și cei care au urmărit evenimentul online s-au delectat cu două dezbateri efervescente. Seara a început cu un dialog între cercetătorul și fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, și redactorul-șef al revistei Dilema veche, Sever Voinescu. S-a discutat despre educație, rolul științelor exacte în educația tinerilor, dar și despre riscurile implicate de o relaxare a programei școlare. Fostul ministru al Educației a lansat o serie de idei provocatoare, precum cele cu privire la relația dintre rețelele de socializare și educație: „Acum unde sunt copiii noștri? Păi vă spun eu, în online, acolo sunt ei, chiar dacă fizic ei sunt prezenți la școală, mintea lor e pe TikTok, online. Psihologii vorbesc despre stresul neconectivității, nu sunt conectați cinci minute, deja se stresează, nu au net cinci minute, sunt deja stresați, și atunci educația trebuie dusă online. Dacă azi aș fi în funcție, aș da lege prin care aș obliga platformele de socializare ca la fiecare cinci minute de activitate pe ele să aibă cincisprezece secunde sau treizeci de secunde de conținut educațional”. Î2n a doua parte a serii, a conferențiat Călin Dan, directorul Muzeului Național de Artă Contemporană.

Foto: Ciprian Hord / Grupul pentru Management și Mediere Culturală

A doua zi de conferințe, 24 iunie, s-a remarcat prin varietatea temelor și a perspectivelor teoretice. Sociologul Barbu Mateescu a vorbit despre generații și modul în care au votat acestea după 1989. „Concentrându-ne asupra alegerilor prezidențiale (fără a exclude însă alte evenimente electorale semnificative), vom descoperi împreună – pe baza cifrelor – generațiile României și traiectoriile lor în plan electoral. Vom vedea cum mobilizarea sau bascularea unor segmente de vârstă dintr-o direcție în alta a dictat destinul politic al țării. De asemenea, vom înțelege un pic mai bine rezultatele alegerilor trecute luând în calcul fiecare generație (tânără) care căpăta drept de vot pe măsură ce împlinea 18 ani”, a spus, printre altele, Barbu Mateescu.

Foto: Ciprian Hord / Grupul pentru Management și Mediere Culturală

În a doua parte a serii publicul prezent în Aula Magna a savurat dialogul spumos dintre criticul literar scriitoarea Adriana Babeți și Marius Lazurca, ambasadorul României în Mexic. Cei au vorbit despre imaturitate, altfel. Un dialog despre splendoarea imaturităţii dincolo de vârste. Despre şansele, dar şi riscurile ei. Despre părinţi care refuză să îmbătrânească şi despre copii îmbătrâniţi prematur. Despre imaturitate ca interval deschis. Despre poetica intervalului şi a formelor sale în literatura şi arta modernă. Despre imaturitate ca refuz al încremenirii în convenţii, ca interval dinamic, în perpetuă căutare, nu doar în artă, ci şi în viaţă. Dialogul s-a încheiat cu o serie de remarci ale diplomatului despre viitorul României: „Acuma, cât viitor are România? E o întrebare foarte bună și credeți-mă că în calitatea mea profesională mi-o pun în fiecare zi, fiindcă nu poți face pe reprezentantul României dacă nu îți spui cu toată gravitatea dacă proiectul politic căruia îi slujești are un viitor care se măsoară în zeci de ani, sute de ani sau milenii, și acuma nu vreau să pun această discuție în termeni prea gravi, dar îi îndemn pe toți cei din sală să se gândească la asta, și lucrul care mă îngrijorează cel mai tare în ceea ce privește viitorul României este demografia românească, faptul că de la an la an suntem mai puțini, din diverse rațiuni”.

Foto: Ciprian Hord / Grupul pentru Management și Mediere Culturală

Ultima întâlnire dilematică a început cu un dialog între jurnalistul Cătălin Ștefănescu, realizatorul emisiunii culturale Garantat 100% de pe TVR, și Sever Voinescu, care au dezbătut despre rolul televiziunii publice și al revistelor culturale în educarea publicului. Cei doi au discutat despre disponibilitatea și competența generației părinților de a transmite, dar și despre deschiderea generației copiilor de a recepta, precum și despre șansa valorii de a fi recunoscută în cacofonia informațională contemporană. De asemenea, cei doi s-au referit la rolul jurnalismului cultural și la statutul mijloacelor media clasice, precum televiziunea și revistele, în era Facebook-Instragram-TikTok.

Foto: Ciprian Hord / Grupul pentru Management și Mediere Culturală

Seria conferințelor a fost încheiată de filosoful și eseistul Horia Roman Patapievici. Așa cum a obișnuit publicul timișorean, acesta a realizat un exercițiu intelectual profund și complex, de data aceasta despre generații, relațiile lor cu timpul și conflictul generațional. „Generația mea a deschis ochii în lume pe conflictul dintre generații: «Rebel fără cauză», «Cenușă și diamant», «Cele 400 de lovituri» și muzica generației hippy, prima generație care nu mai voia să audă de adulți și de lumea lor, pe care o considerau mincinoasă, au fost deopotrivă profesorii și conștiința de sine generației mele. Voi încerca să explic conflictul generațional atât prin modul în care s-a născut lumea modernă, cât și prin modul în care și-a dobândit conștiința de sine. Voi lega faptul că există o deosebire între naștere și conștiința de sine a nașterii cu structura conflictului generațional și voi vorbi, cu referire la mine, despre timpul și temporalitatea în care se desfășoară toate acestea”, a spus Horia-Roman Patapievici.

Foto: Ciprian Hord / Grupul pentru Management și Mediere Culturală

Rectorul UVT, prof. univ. Marilen Pirtea, anunță că, în așteptarea anului 2023, când Timișoara va deveni Capitală Europeană a Culturii, UVT va continua seria conferințelor, dezbaterilor și evenimentelor „în care ideile, erudiția și dialogul au un rol fundamental, sub genericul «La UVT, Cultura este Capitală!”. Iar anul viitor, conferințele Dilema veche vor fi bine primite din nou la UVT”.