După o perioadă în care nu s-a mai vorbit despre intenţiile de investiţii imobiliare ale Consiliului Judeţean Timiş, administraţia judeţeană le pune în faţă consilierilor judeţeni un regulament de achiziţie a imobilelor. Un regulament potrivit căruia  atribuţiile şi puterile conducerii executive a CJ Timiş cresc.

Noi reguli pentru noi achiziţii

Până acum, cumpărarea unui imobil de către Consiliul Judeţean Timiş nu era o operaţiune foarte simplă, fiind nevoie de o aprobarea consilierilor judeţeni, într-o proporţie destul de mare, raportată la numărul total de aleşi din plen. Lucrurile par să se simplifice, după ce administraţia judeţeană a făcut public un aşa-numit proiect pentru aprobarea regulamentului-cadru privind cumpărarea de bunuri imobile de către CJ Timiş.

De la primele paragrafe ale noului regulament se poate vedea că, în varianta aprobării, atribuţiile şi puterile conducerii executive a conducerii CJ Timiş ar creşte. Conform noii variante de regulament, şefii administraţiei judeţene vor avea atribuţii directe în ceea ce priveşte stabilirea membrilor comisiei care va reglementa activitatea de achiziţie.

“Pentru aplicarea regulamentului-cadru, preşedintele Consiliului Judejean Timiş va numi, prin dispoziţie, o comisie de evaluare formată din cinci membri, dintre care un membru va fi evaluator autorizat ANEVAR, 2 consilieri judeţeni şi doi membri dintre funcţionarii publici din aparatul propriu al CJ Timiş. Evaluatorul autorizat va primi o indemnizaţie de 2.000 lei pentru participarea la procedura de evaluare”, se arată în noul regulament.

Comisia, numită chiar de către preşedintele CJ Timiş, va decide ce se cumpără, la ce preţ şi în ce condiţii. Practic, cu acest nou cadru, şefii administraţiei judeţene îşi vor putea exprima mult mai uşor voinţa şi intenţiile în ceea ce priveşte imobilele achiziţionate.

O achiziţie rămasă în aer

Noul regulament ar putea isca controverse în condiţiile în care scandalurile legate de oportunitatea unor achiziţii imobiliare nu au lipsit în acest mandat al CJ Timiş. Astfel, cea mai cunoscută tentativă de achiziţie a fost cea a fostei clădiri a Finanţelor timişene, de pe bulevardul Revoluţiei.

În noiembrie 2013, aproape jumătate din timpul alocat şedinţei de plen a CJ Timiş a fost ocupată de discuţiile generate de intenţia administraţiei judeţene de a cumpăra clădirea respectivă.

Consecventă deciziei de a achiziţiona imobilul, administraţia judeţeană a decis, în şedinţa din decembrie 2013, să aprobe proiectul de hotărâre ce viza oportunitatea achiziţiei imobilului. Consilierii democrat-liberali au arătat însă că au fost 11 voturi împotrivă şi, din punctul lor de vedere, pentru că era vorba de o hotărâre privind patrimoniul, ar fi trebuit ca două treimi dintre ei să voteze pentru, lucru care nu s-a întâmplat.

Mai mulţi consilieri judeţeni atrăgeau atenţia asupra acestei tranzacţii, arătând că, tocmai pentru că existau dubii legate de evaluare, au fost propuse două amendamente, care prevedeau ca suma de cumpărare a imobilului să nu depăşească suma de ipotecă de 4.129.488 de lei, a Administraţiei Finanţelor Publice Timişoara, şi să se efectueze trei rapoarte de evaluare de către trei societăţi distincte. În plen se spunea atunci că „sunt nişte preţuri de parcă era o clădire din Bucureşti toată din sticlă, deşi are geamurile sparte, iar tencuiala e căzută şi pe dinafară, şi pe dinăuntru.”

Imobilul aparţine unei firme aflate în acest moment în procedură de insolvenţă. Asupra imobilului, care are o suprafaţă de 3.200 de metri pătraţi, este instituită o ipotecă de către Administraţia Finanţelor Publice Timişoara, în valoare de 4.129.488 de lei.

Consilierul judeţean PNL Marius Martinescu spune că a fost înfiinţată o comisie de analiză a oportunităţii acestei achiziţii, dar că aceasta nu s-a mai întrunit de foarte multă vreme. “S-au cerut o serie de documente firmei care se ocupă de lichidare, tocmai pentru că existau destule nelămuriri, însă raportul ce ar fi trebuit să conţină răspunsurile nu a mai ajuns la comisie”, mai spune Mariu Martinescu.