Comisia Europeană vrea să impună o limită în ceea ce priveşte trecerea în sectorul privat a reţelelor de apă şi canalizare. Acestea vor trebui să rămână şi pe viitor gestionate de către Stat.  

Drept de acces garantat

Comisia Europeană a anunţat zilele trecute că îşi va intensifica eforturile de îmbunătăţire a calităţii apei, a infrastructurii şi a serviciilor de salubrizare, ca urmare a succesului primei iniţiative cetăţeneşti europene. “Right2Water” este prima campanie de succes din cadrul iniţiativei cetăţeneşti europene, un sistem lansat în aprilie 2012 care le permite cetăţenilor U.E. să solicite Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative în domeniile sale de competenţă.

Organizatorii iniţiativei au colectat aproape 1,89 milioane de semnături din mai multe state membre, invitând C.E. să ia măsuri care să garanteze că toţi cetăţenii europeni beneficiază de acces la apă şi servicii de salubrizare. Organizatorii au solicitat, de asemenea, excluderea aprovizionării cu apă şi a gestionării resurselor de apă din sfera de aplicare a normelor privind piaţa internă şi liberalizarea.

C.E. nu va propune, pentru moment, noi norme europene. Însă a identificat preocupări ce au relevanţă directă pentru iniţiativă şi obiectivele sale, cum ar fi să amelioreze transparenţa şi să sporească responsabilizarea furnizorilor de servicii de distribuţie a apei, să susţină accesul universal la apă potabilă şi salubritate şi să lanseze o consultare publică referitoare la normele privind apa potabilă pentru a evalua dacă este necesară îmbunătăţirea acestora.

Operarea serviciilor de aprovizionare cu apă intră în atribuţiile autorităţilor publice din ţările U.E., iar C.E. va rămâne neutră şi va continua să respecte alegerile făcute la nivel naţional, regional şi local cu privire la modalităţile de gestionare a serviciilor legate de apă.

În conformitate cu obiectivele iniţiativei „Right2Water”, distribuţia şi alimentarea cu apă vor rămâne în afara sferei de aplicare a normelor privind piaţa unică şi liberalizarea. Anul trecut, C.E. a declarat că va exclude serviciile de aprovizionare cu apă din Directiva privind concesiunile, ca rezultat direct al îngrijorărilor exprimate de publicul larg cu privire la intenţia de a privatiza sectorul apei în mod indirect.

În Timiş, administraţia local e acţionar majoritar la serviciile de alimentare cu apă

Pe plan local se respectă prevederile comunitare legate de faptul că serviciile de alimentare cu apă potabilă şi salubritate trebuie gestionate de către Stat, acestea fiind administrate prin intermediul unor societăţi la care administraţia locală este acţionar majoritar. Şi noile reglementări vin să prevină eventuale idei de a concesiona aceste servicii unor societăţi private, prin iniţiative locale sau luate la nivel central, aşa cum se întâmplă acum cu resursele de apă termală din Timiş, de exemplu.

Problema care, spune Consiliul Judeţean Timiş, mai creează confuzii şi complicaţii la nivel judeţean, în ceea ce priveşte administrarea resurselor de apă şi canalizare este menţinerea unor societăţi care au fost active în trecut, dar acum nu-şi mai justifică existenţa. Este vorba despre societatea Apcan, subordonată C.J. Timiş, în cazul căreia, deşi s-a votat lichidarea ei încă de acum un an şi se spune de prin 2011 că nu mai are obiect de activitate, desfiinţarea propriu-zisă trenează. Problema a fost remarcată şi de auditorii Curţii de Conturi la mai multe Primării din judeţ, acţionare la această societate. La Voiteg, de exemplu, Curtea de Conturi a remarcat că s-au plătit cotizaţii de aproape 3.000 de lei către respectiva societate, deşi de trei ani Primăria încheiase contract de prestări servicii cu Aquatim S.A. Apcan Timiş S.A. este societatea care se ocupa pe vremuri de gospodărirea apei potabile în mediul rural. C.J. Timiş este acţionar majoritar la această societate cu o cotă de participare de 91,42% din capitalul social, alături de aproximativ 65 de Primării.

“Acum, la ultima şedinţă, s-au numit noi membri în Adunarea Generală a Acţionarilor, pentru a realiza dizolvarea efectivă a societăţii, care trenează de un an. Nu văd să se fi interesat cineva cu adevărat de desfiinţarea acestei societăţi, lucru care mă face să cred că ar putea să fie nişte interese la mijloc. Consiliul Judeţean, deşi a tot promis, nu şi-a rezolvat problema portofoliului de societăţi cu pierderi. Problema e că, pe lângă faptul că nu a luat niciun ban de la aceste societăţi, în momentul eventualei lichidări va fi părtaş la pierderi”, spune consilierul judeţean P.D.-L. Tiberiu Lelescu.