Comisia Europeană, cu ochii pe sistemul bancar paralel

Comisia Europeană pare decisă să continue planurile menite să reglementeze sistemul bancar paralel, care s-a aflat la originea crizei creditelor şi a generat criza economică.

Un cadru mai restrictiv

euroMajoritatea cerinţelor de regle­mentare impuse sectorului financiar începând cu criza din 2008 au vizat în special sistemul bancar tradiţional. Însă sistemul bancar paralel, care include fondurile speculative, capitalul privat şi securitizarea, se implică în activităţi similare cu cele desfăşurate de bănci. Cu toate acestea, el a fost supravegheat mai superficial şi nu are acces la sprijinul acordat de banca cen­trală sau la măsuri speciale de pro­tecţie, cum ar fi asigurarea depozitelor sau garantarea datoriilor.

Sistemul bancar paralel a sprijinit sectorul bancar tradiţional, furnizându-i lichidităţi, dar în acelaşi timp, a creat şi instabilitatea care a caracterizat me­diul financiar global în ultimii ani. Această instabilitate a dus la prăbuşirea corpo­raţiei Lehman Brothers, în 2008, şi a contribuit la îngheţarea pieţei globale a creditelor pe durata crizei.

La nivel global, valoarea totală a ac­tivelor sistemului bancar paralel a cres­cut de peste două ori în ultimii zece ani, depăşind suma de 50.000 de miliarde de euro. În prezent, sistemul bancar paralel reprezintă o treime din siste­mul financiar global. În Europa, este esti­mat la peste 23.000 de miliarde de euro.

Dimensiunile semnificative şi le­găturile strânse cu sectorul financiar reglementat fac din sistemul bancar paralel o sursă potenţială de riscuri sistemice pentru state, Guverne şi contribuabili, întrucât orice deficienţă poate provoca un val de contagiune cu efecte negative asupra sectorului financiar reglementat.

De aceea, C.E. a propus recent o serie de măsuri care impun anumitor tipuri de fonduri de piaţă monetară să menţină o rezervă de lichidităţi echi­valentă cu 3% din valoarea activelor deţinute, pentru a reduce riscul de a se confrunta din nou cu goana după fon­duri care s-a înregistrat în timpul crizei financiare. De asemenea, C.E. a pro­pus stabilirea zilnică şi săptămânală a unor niveluri de lichiditate pentru fon­durile de piaţă monetară, precum şi măsuri menite să anticipeze răs­cum­părările importante sau să reducă încre­derea excesivă în ratingurile de credit realizate de părţi terţe. C.E. lucrează îm­preună cu Grupul G20 pentru a limita ris­curile asociate sistemului bancar paralel.

Noile măsuri propuse au scopul de a garanta că fondurile de piaţă mone­tară pot face faţă mai bine presiunii de răscumpărare în cazul unei situaţii ten­sionate pe piaţă, prin consolidarea profilului de lichiditate şi a stabilităţii. Michel Barnier, comisarul pentru piaţa internă şi servicii, a declarat, în acest context: „Am reglementat în mod amplu băncile şi pieţele. Acum trebuie să abordăm riscurile pe care le presu­pune sistemul bancar paralel. Acesta din urmă are un rol important în finan­­ţarea economiei reale şi trebuie să ne asigurăm că este transparent şi că be­ne­ficiile obţinute în urma consolidării anumitor entităţi şi pieţe financiare nu sunt atenuate de riscurile transferate că­tre sectoarele mai puţin reglementate.”

“Sistemul bancar paralel este slab reprezentat în România”

Economistul timişorean Nicolae Ţăran spune că în România sistemul bancar paralel nu este foarte bine re­prezentat, dacă e să se facă o compa­raţie cu SUA, ţara unde acest sistem a cunoscut o extindere maximă. “Într-ade­văr, se pare că acest sistem a fost principalul vinovat pentru apariţia cri­zei economice, şi în perioada interbe­lică, şi acum. Este vorba de aşa-zisele jocuri speculative ale băncilor, care au fost limitate, după criză, prin mai mul­te prevederi legislative”. În România însă, pe piaţa bancară operează în ge­neral sucursale ale unor bănci din alte state, şi de aceea sistemul bancar pa­ralel este slab reprezentat. Pe de altă parte, chiar dacă segmentul bancar românesc nu este ameninţat de spe­cu­laţiile din sistemul paralel, are în faţă una dintre cele mai mari provocări din ultimii ani, generate de escala­darea creditelor nepeformante.

Este un aspect care se poate con­stata şi în Timiş, unde la ultima rapor­tare a B.N.R. s-au semnalat credite în lei restante în valoare de 566 de mi­lioane de lei, şi credite în valută re­stante în valoare de 1,08 miliarde de lei. Este un nivel record, neegalat, cu o creştere fulminantă. Prin comparaţie, la începutul crizei, în septembrie 2008, restanţele în Timiş, la creditele în lei, erau de 53 de milioane de lei, iar la creditele în valută, de doar 21 de milioane de lei.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro