Deşi nu este nicio noutate faptul că există persoane care câştigă sume deloc mici din cărăuşia transfrontalieră, pe care o fac zilnic sau de mai multe ori pe zi, abia acum Direcţia Generală a Vămilor a decis să ia măsuri ferme pentru limitarea acestui fenomen. Sunt vizaţi nu doar “turiştii” cu ţigări declarate ca fiind de uz personal de la frontiera cu Serbia, ci şi cei cei care aduc în ţară alcool, ulei, zahăr, tărâţe sau legume.

Un fenomen vechi, cu reglementări noi

Nu se ştie de ce abia acum Direc­ţia Generală a Vămilor a decis că este momentul să ia măsuri împotriva cără­uşilor transfrontalieri profesionişti. Cert este că, începând cu data de 15 no­iembrie, la frontiera cu Serbia se vor aplica instrucţiuni speciale pentru mai multe categorii de bunuri introduse de către călători, pe teritoriul României, în bagajele personale: produse din tutun, băuturi alcoolice, carburant, flori şi plante de ornament, ulei de floarea soarelui, zahăr rafinat, făină, tărâţe, fructe şi legume proaspete. Aceste bunuri pot fi introduse în România în anumite limite cantitative, prevăzute de lege, fiind afişate la biroul vamal. În plus, introducerea lor este permisă doar o dată la şapte zile de la ultima de­cla­ra­re scrisă. Cantităţile care depă­şesc limitele prevăzute vor fi conside­rate importuri de bunuri cu caracter comer­cial şi vămuite ca atare. D.G.V. spune că va identifica cărăuşii utilizând “o aplicaţie informatică ce permite autori­tăţii vamale identificarea cazuri­lor în care anumiţi călători introduc în mod frecvent în România cantităţi sem­­nifi­cative de produse, pe care le declară a fi destinate consumului per­sonal şi pe care apoi le comercializează pe piaţa neagră. În acest sens, călăto­rii trebuie să declare în scris bunurile conţinute în bagajele personale prin completarea „Declaraţiei de  bunuri fără caracter comercial”, pusă la dis­poziţie gratuit de Birourile Vamale.

Aceste instrucţiuni au fost elabo­ra­te de D.G.V., “ca urmare a constatări­lor făcute de autoritatea vamală cu ocazia acţiunilor de control desfăşurate în luna septembrie a acestui an, cu privire la mărfurile introduse în ţară de călători, care prin valorificarea lor pe piaţa neagră, conduc la evaziune fis­cală şi indirect, la afectarea producţiei interne de astfel de mărfuri”.

Cât despre contrabanda cealaltă, cea făcută cu tirul, D.G.V. nu spune nimic, deşi chiar şi constatările făcute în ultima perioadă dovedesc că nu vorbim despre cazuri rare.

Măsuri suplimentare, cu personal de avarie

Noile reglementări care vor fi aplicate de la 15 noiembrie vor pre­supune mai multă muncă şi ar trebui însoţite de suplimentar de personal, care să se ocupe de verificări specifice de acest fel, şi utilizarea aplicaţiei informatice de depistare a cărăuşilor. Lucru care nici nu intră în discuţie, la frontierele timişene cu Serbia cel puţin. Sindicatele din domeniu spun că, de exemplu, la Moraviţa, se continuă funcţionarea cu o schemă de personal insuficientă, mult redusă faţă de ce se întâmplă la o vamă similară – Albiţa, din judeţul Vaslui, de la frontiera cu Republica Moldova.

“În momentul de faţă, la Mora­viţa ar mai trebui angajaţi 40 de agenţi vamali pentru ca schema de personal să fie aproape completă. Aceasta, da­că e să fac comparaţia cu Albiţa. Nu e normal ca la Albiţa să fie 94 de anga­jaţi, iar la Moraviţa doar 58, în condi­ţiile în care la Moraviţa este traficul mult mai mare şi, în plus, mai este şi sucursala feroviară, care presupune control la trenurile de marfă şi de persoane”, ne-a declarat Gheorghe Paraschiv, liderul Sindicatului Direc­ţiei Regionale pentru Accize şi Ope­raţiuni Vamale Timişoara.