Faptul că anul trecut peste 5.000 de hectare de culturi au fost distruse de grindină în Timiş pare să-i fi convins pe guvernanţi să aloce bani pentru continuarea investiţiei la sistemul anti-grindină în vestul ţării.

Program etapizat, până în 2024

Guvernul a aprobat, zilele trecute, obiectivele şi finanţarea unei noi etape a Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pentru perioada 2010 – 2024, fondurile aprobate pentru acest an ridicându-se la 121 milioane lei.

Ideea e ca până în 2024 să se acopere cu acest gen de investiţii toată suprafaţa arabilă a ţării. Deocamdată însă banii vor merge spre realizarea de studii, proiecte tehnice, execuţie lucrări, achiziţie echipamente şi dotări pentru sistemele anti-grindină Moldova, Vrancea, Mureş, Timiş şi Prahova.

Programul de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor a parcurs până acum 17 etape anuale de dezvoltare. Sistemul are rol de prevenţie şi asigură protecţia culturilor agricole valoroase şi a comunităţilor din zonele de intervenţie, faţă de pagubele provocate de căderile de grindină.

Timişul a fost ales în acest an, probabil pentru că anul trecut, în mai- iunie, căldurile exagerate au generat şi fenomene meteorologice extreme în vestul ţării. Astfel, grindina cât o minge de tenis, care a căzut în Timiş a afectat semnificativ plantaţiile de pepeni, zeci de hectare, aproape gata de cules fiind aproape distruse.

Conform Direcţiei Agricole Timiş, afectate de grindină au fost anul trecut peste 5.400 de hectare la nivelul judeţului, dar ploile puternice şi vijeliile au distrus în total, peste 7.000 de hectare cultivate. Şi, deşi pagubele au fost însemnate, agricultorii au fost despăgubiţi doar dacă aveau culturile asigurate.

„În proiect” de 17 ani

Prin alocări succesive de fonduri, Guvernul anunţa încă din 2010 că vrea ca în perioada următoare să se realizeze investiţiile necesare pentru ca, la un moment dat, în intervalul 2012 – 2017, Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiş să fie omologată. În viziunea Ministerului Agriculturii, această unitate va avea capacitatea de a proteja o suprafaţă de 150.000 de hectare în judeţele Timiş, Arad şi Caraş-Severin.

Ministerul Agriculturii anunţa atunci că va continua alocarea de fonduri pentru proiectele tehnice şi detaliile de execuţie pentru unitatea din Timiş, aceasta urmând să se subordoneze unei structuri create la nivel naţional, numită Administraţia Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor. Având în vedere că proiectul timişean va avea o acoperire regională, s-a venit şi cu ideea promovării unui proiect transfrontalier, cu Ungaria şi Serbia, numit, foarte interesant, „Program regional privind modificarea vremii în Banatul Sârbesc şi Banatul Românesc”. Menirea acestui program este să reducă pagubele cauzate de dezastrele meteorologice asupra recoltelor din această zonă. 

Şi, deşi aceste planuri şi ipoteze sună foarte bine, demersurile concrete s-au lăsat aşteptate. Dacă noul sistem va fi sau nu eficient, odată implementat în Timiş, va putea şti însă cu adevărat doar Ministerul Agriculturii.

Pe plan local, părerile sunt împărţite. „Acest sistem anti-grindină este foarte important, pentru că sunt zone în judeţ care sunt afectate predominant de acest gen de fenomene, cum e Tomnaticul, de exemplu. Acest proiect, odată implementat, ar acoperi şi o parte din Serbia şi Voivodina. Există teren alocat pentru această investiţie de foarte mult timp, în Timişoara, pe Calea Şagului”, spune fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără.

„Nu ştiu cât de important este pentru noi acest sistem, pentru că la noi fenomene meteorologice de tipul grindinei sunt destul de rare. Cred că mai importantă ar fi investiţia în sisteme de irigaţii şi desecări”, consideră profesorul Alexandru Moisuc, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicina Veterinara a Banatului din Timişoara.